Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat sâmbătă cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner şi cu secretarul american de stat Marco Rubio înaintea următoarei runde de negocieri trilaterale prevăzute săptămâna viitoare la Geneva, relatează The Guardian.
Într-o scurtă declaraţie pe X, el a spus că au discutat despre unele evoluţii în urma întâlnirilor de la Abu Dhabi, dar a menţionat că „nu totul poate fi dezvăluit la telefon”.
De asemenea, el i-a informat despre întâlnirea pe care a avut-o anterior la Munchen cu secretarul de stat Marco Rubio şi a mulţumit din nou pentru sprijinul acordat Ucrainei de către SUA.
Zelenski s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, sâmbătă după-amiază, la Munchen. Într-o scurtă declaraţie pe reţelele sociale, însoţită de imagini, preşedintele ucrainean a spus că l-a informat pe Rubio „despre situaţia de pe linia frontului, atacurile ruseşti în curs şi consecinţele atacurilor (ruseşti) asupra sistemului energetic”.
El a spus că au „discutat în detaliu despre procesul diplomatic şi întâlnirile trilaterale”, inclusiv despre întâlnirea de săptămâna viitoare de la Geneva.
Și Rubio a scris pe X despre întâlnirea sa cu Zelenski.
„M-am întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta despre securitatea Ucrainei şi aprofundarea parteneriatelor în domeniul apărării şi economic. Preşedintele Trump doreşte o soluţie care să pună capăt vărsării de sânge o dată pentru totdeauna”, a scris Rubio pe X, distribuind o fotografie alături de liderul ucrainean.
Ucraina cere 20 de ani de garanții de securitate
Ucraina solicită Statelor Unite garanții de securitate pentru o perioadă de minimum 20 de ani înainte de a putea semna „cu demnitate” un acord de pace, a declarat președintele Volodimir Zelenski, înaintea negocierilor programate săptămâna viitoare cu Rusia și SUA.
Vorbind sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, Zelenski a cerut și stabilirea unei date clare pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Unii oficiali europeni avansează anul 2027 ca posibil termen.
Adresându-se participanților la summit, liderul de la Kiev a spus că speră ca „întâlnirile trilaterale de săptămâna viitoare să fie serioase, consistente și utile pentru toți”, dar a admis că „uneori pare că părțile vorbesc despre lucruri complet diferite”.
„Americanii revin adesea la tema concesiilor și, mult prea des, aceste concesii sunt discutate doar în legătură cu Ucraina, nu și cu Rusia”, a adăugat el.
Tensiunile dintre Europa și SUA rămân ridicate din cauza percepției că Washingtonul evită să precizeze clar ce garanții de securitate este dispus să ofere Ucrainei în cazul unui acord de pace. Pentru europeni, aceste garanții trebuie stabilite înainte de semnarea oricărei înțelegeri, iar această divergență este considerată una dintre cele mai adânci fisuri în relația transatlantică.
Într-un discurs primit favorabil de liderii europeni, secretarul de stat american Marco Rubio a propus o cooperare strânsă cu Europa. El a subliniat însă că această ofertă este condiționată, iar SUA ar putea acționa singure dacă nu sunt respectate cerințele Washingtonului privind clima, migrația și tarifele comerciale.
Folosind un ton diplomatic, spre deosebire de discursul dur al vicepreședintelui JD Vance de anul trecut, Rubio a declarat că „Europa și Statele Unite aparțin una alteia”. El a adăugat că SUA sunt pregătite să reconstruiască ordinea mondială chiar și singure, dacă va fi nevoie, „dar preferăm și sperăm să facem acest lucru împreună cu voi, prietenii noștri din Europa”.
Rubio a menționat foarte puțin invazia rusă în Ucraina, limitându-se la a spune că SUA au presat India să nu mai importe petrol rusesc - afirmație contestată de Moscova.
La o conferință de presă la München, Zelenski a spus că partea americană i-ar fi sugerat că pacea ar veni rapid dacă Ucraina s-ar retrage din Donbas. El a respins categoric această idee, subliniind că în regiune trăiesc cetățeni ucraineni.
Președintele ucrainean a dezvăluit că SUA au oferit până acum o garanție de securitate pe 15 ani, însă Kievul solicită un angajament de minimum 20 de ani, cu valoare juridică solidă, care să precizeze exact sprijinul american pentru o viitoare forță europeană de reasigurare ce ar urma să fie desfășurată în Ucraina după un acord de pace. Zelenski a precizat că nu au fost încă discutate detalii despre așa-numitul „plan de prosperitate”, care ar permite SUA acces la resursele minerale ale Ucrainei.
El și-a exprimat, totodată, nedumerirea față de schimbarea șefului delegației ruse de negociere, spunând că se teme că Rusia încearcă să tragă de timp, nu să schimbe strategia.
Liderul de la Kiev s-a plâns și de faptul că Europa a fost aproape absentă de la masa negocierilor. „Este o mare greșeală, în opinia mea”, a spus el, punct de vedere împărtășit și de ministrul chinez de Externe, Wang Yi.
Vineri, Donald Trump i-a cerut lui Zelenski „să se miște mai repede” pentru a ajunge la un acord cu Rusia.
Zelenski a insistat că alegerile pe care SUA le-ar dori organizate până la 15 mai pot avea loc doar la două luni după declararea unui armistițiu, pentru a garanta securitatea alegătorilor.
Trump încearcă să-l preseze pe Zelenski să accepte un acord în următoarele luni, fără a preciza însă ce consecințe ar exista dacă Ucraina nu se dovedește suficient de flexibilă.
Președintele ucrainean a mai spus că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice vor fi discutate la negocierile de la Geneva, subliniind că „nu a mai rămas nicio centrală energetică din Ucraina care să nu fi fost afectată”.
Liderii europeni se arată pesimiști în privința unui progres diplomatic rapid, considerând că Vladimir Putin nu este încă epuizat nici economic, nici militar.
Zelenski a declarat că obiectivul său este ca numărul soldaților ruși uciși sau grav răniți să ajungă la 50.000 pe lună. Un lider european a estimat că războiul ar putea continua încă cel puțin doi ani și a spus că Europa are resursele necesare pentru a sprijini Ucraina pe această perioadă.
Președintele ucrainean a lansat și un atac dur la adresa regimului iranian pentru furnizarea dronelor Shahed folosite de Rusia.
În contextul unei manifestații la München la care au participat aproximativ 200.000 de protestatari ce au cerut răsturnarea regimului de la Teheran, Zelenski a declarat: „Nu am avut niciodată un conflict de interese cu regimul iranian. Dar dronele Shahed pe care le-au vândut Rusiei ne ucid oamenii și ne distrug infrastructura”.
El a avertizat că, dacă Iranului i se va permite să câștige timp, va provoca și mai multă distrugere: „Regimuri precum cel din Iran nu trebuie lăsate să câștige timp. Când au timp, doar ucid mai mult. Trebuie oprite imediat – exact cum ar fi trebuit să se întâmple cu ayatollahul după toate războaiele pe care le-a declanșat și toate viețile pierdute.”