Răspuns dur de la Munchen, pentru SUA. Kallas: „Europa nu este decadentă şi woke, nici ameninţată de un declin civilizaţional”

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a respins duminică, în ultima zi a Conferinţei de Securitate de la Munchen, declaraţiile oficialilor americani care vizează să "denigreze" Uniunea Europeană. Aceasta a salutat, totuși, schimbarea de ton a secretarului de stat american Marco Rubio, relatează AFP şi dpa, preluate de Agerpres.

"De fiecare dată când aud această retorică antieuropeană, care este foarte la modă în acest moment, mă gândesc la tot ce ne-a oferit Europa", a declarat Kallas.

"Contrar a ceea ce ar spune unii, Europa nu este decadentă şi woke, şi nici ameninţată de un declin civilizaţional", a insistat ea, făcând aluzie la criticile preşedintelui american Donald Trump, care consideră că Europa, la fel ca Statele Unite, este ameninţată de o imigraţie masivă.

Secretarul de stat american Marco Rubio a dat asigurări sâmbătă aliaţilor săi transatlantici, afirmând că Statele Unite îşi doresc o "alianţă revigorată" cu Europa, reiterând totodată criticile preşedintelui american.

"Mesajul pe care l-am auzit este că America şi Europa sunt legate, în trecut, precum şi în viitor, şi cred că acest lucru este important", a subliniat Kaja Kallas. "Este clar, însă, că nu suntem de acord în privinţa tuturor lucrurilor şi că acest lucru va continua", a mai spus ea.

Şefa diplomaţiei Uniunii Europene a pledat, de asemenea, pentru o poziţie fermă faţă de Rusia în negocierile care vizează încheierea conflictului din Ucraina, subliniind necesitatea obţinerii de concesii din partea Moscovei.

"Cea mai mare ameninţare pe care o reprezintă în prezent Rusia este că va avea mai mult de câştigat la masa negocierilor decât pe câmpul de luptă", a afirmat ea, solicitând în special limitarea dimensiunii armatei sale, obligarea acesteia să plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat şi asigurarea faptului că este trasă la răspundere pentru crimele sale de război.

Ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, le-a cerut omologilor săi să se concentreze pe consolidarea UE, mai degrabă decât pe retorica americană.

"Să ne concentrăm pe ceea ce putem controla, pe reînarmarea noastră, pe sprijinirea Ucrainei şi pe ameninţarea pe care Rusia o reprezintă pentru democraţiile noastre", a argumentat el.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut un amplu discurs la Conferința de Securitate de la Munchen, în care a prezentat amploarea atacurilor rusești, a criticat lipsa de coerență a negocierilor și a cerut unitate occidentală în fața agresiunii Moscovei.

Printre cele mai importante declarații:

Despre negocieri și concesii:

„Americanii revin adesea la subiectul concesiilor, mult prea des discutate în contextul Ucrainei, nu al Rusiei”.

Zelenski a subliniat că Europa este „practic absentă de la masă” și a apreciat că acest lucru reprezintă „o mare greşeală”.

Despre presiunea din partea Washingtonului:

Întrebat dacă resimte presiune pentru a ajunge la un acord cu Rusia, a răspuns: „Un pic”.

El a adăugat: „Nu auzim compromisuri din partea rusă. Vrem să auzim de la ei ceva”.

Despre atacurile rusești:

„Vreau să înțelegeți amploarea reală a acestor atacuri asupra Ucrainei. După cum vedeți, într-o singură lună, în ianuarie, am avut de apărat împotriva a 6.000 de drone de atac, majoritatea drone Shahid, și peste 150 de rachete rusești de diferite tipuri, și mai mult de 5.000 de bombe planante. Și este așa în fiecare lună. Imaginați-vă asta asupra propriului dumneavoastră oraș. Străzi distruse, case dărâmate, școli construite sub pământ. Aceasta este viața de zi cu zi în Ucraina din cauza Rusiei”.

Despre alegeri și armistițiu:

„Putem oferi și rușilor un armistițiu dacă vor organiza alegeri în Rusia”.

Despre condițiile păcii:

„Ucraina este pregătită pentru un acord care aduce o pace reală pentru noi, pentru Ucraina și pentru Europa”.

„Ar fi o iluzie să credem că acest război poate fi încheiat în mod fiabil prin împărțirea Ucrainei, la fel cum a fost o iluzie să credem că sacrificarea Cehoslovaciei va salva Europa de un mare război”.

Despre responsabilitatea Rusiei:

„Putem să ne opunem Rusiei” și Moscovei „nu trebuie să i se dea nicio speranță că poate scăpa nepedepsită pentru această crimă”.

Despre lipsa sprijinului înainte de invazia Rusiei în Ucraina:

„Cel mai practic sfat pe care generalul (Mark) Milley l-a putut oferi Ucrainei atunci a fost pur și simplu să sape tranșee, iar acesta este răspunsul pe care comandantul meu suprem l-a adus înapoi. Imaginați-vă, sute de mii de soldați ruși la granițele voastre, echipamente militare masive, iar tot ce auziți este: săpați tranșee.”

Despre NATO și rolul Ucrainei:

„De aceea Europa are nevoie de Ucraina. Cred că pur și simplu nu este inteligent să ții această armată în afara NATO, dar măcar să fie decizia voastră, nu decizia lui Putin”.

Despre Vladimir Putin:

„Putin se consultă mai mult cu țarul Petru și cu împărăteasa Ecaterina despre câștiguri teritoriale decât cu orice persoană vie despre viața reală. Vi-l puteți imagina pe Putin fără război?”

Liderul de la Kremlin „se poate vedea ca un țar, dar este un sclav al acestui război”.

Despre pierderile Rusiei:

Rusia „plătește cu viețile a 156 de soldați pentru fiecare kilometru din Ucraina pe care îl cucerește”.

Despre Viktor Orban:

„Chiar și un Viktor (Orban - n.r.) poate să se gândească la cum să-și mărească burta, nu la cum să-și mărească armata pentru a opri tancurile rusești să revină pe străzile Budapestei”.

Despre unitatea occidentală:

„De aceea, în timp ce noi investim în interceptori și protecție, Rusia investește în a ne rupe unitatea, unitatea noastră cu voi, unitatea în Europa, unitatea în comunitatea euroatlantică, vor să o distrugă. De ce? Pentru că unitatea noastră este cel mai bun interceptor împotriva planurilor agresive ale Rusiei - cel mai bun - și încă o avem”.

Premierul britanic Keir Starmer a subliniat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, importanţa construirii de ''putere brută'' şi a pregătirii de a lupta, în caz de nevoie, informează Reuters, preluată de Agerpres.

''Nu ne aflăm la o răscruce astăzi, drumul în faţa noastră este drept şi este evident că trebuie să ne construim puterea brută, pentru că aceasta este moneda acestei perioade'', a spus Keir Starmer, al cărui discurs a urmat intervenţiei preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

''Trebuie să fim capabili să descurajăm agresiunea şi da, dacă e nevoie, trebuie să fim pregătiţi pentru luptă şi pentru a face tot ce este necesar pentru a ne proteja popoarele, valorile şi modul nostru de viaţă. Ca Europă, trebuie să stăm pe propriile picioare'', a insistat şeful executivului britanic.

El a anunţat că Regatul Unit va desfăşura ''în acest an'' grupul său aeronaval în Atlanticul de Nord şi în Marele Nord, în cadrul unei misiuni de securizare a coastelor Statelor Unite şi ale altor aliaţi din NATO.

''Pot să anunţ astăzi că Regatul Unit va desfăşura grupul său aeronaval în Atlanticul de Nord şi Marele Nord, centrat pe portavionul HMS Prince of Wales, operând de-a lungul coastelor SUA, ale Canadei şi ale altor aliaţi din NATO'', a declarat Starmer .

În opinia sa, acest anunţ este o ''dovadă solidă a angajamentului Londrei faţă de securitatea euro-atlantică''.

Potrivit premierului britanic, Regatul Unit trebuie să exploreze noi domenii unde s-ar putea apropia de piaţa unică a UE.

''Nu mai suntem Regatul Unit din perioada Brexitului. Europa trebuie să zboare cu propriile aripi, ceea ce presupune lăsarea deoparte a micilor dispute politice şi a preocupărilor pe termen scurt. Trebuie să lucrăm împreună pentru a construi o Europă mai puternică şi o Alianţă Nord-Atlantică mai europeană, pe baza legăturilor mai strânse dintre Regatul Unit şi UE în apărare, industrie, tehnologii, politică şi economie în general'', a spus Keir Starmer, la şase ani după ce ţara sa a părăsit blocul comunitar european.

''Integrarea economică mai profundă este în interesul nostru, aşadar trebuie să vedem în ce sectoare ne putem apropia mai mult de piaţa unică şi unde acest lucru ar funcţiona pentru ambele părţi'', a adăugat liderul laburist britanic.

Conferinţa de Securitate de la Munchen, care se va încheia duminică, are pe agendă subiecte precum apărarea, securitatea internaţională, migraţia, criza din relaţiile transatlantice, războiul din Ucraina şi dosarul iranian.

Preşedintele Conferinţei de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a glumit despre cum întreaga sală a "răsuflat uşurată" datorită tonului reconciliant a discursului lui Marco Rubio

„Domnule Secretar, nu sunt sigur dacă aţi auzit răsuflarea uşurată a întregii săli, în timp ce ascultam ceea ce eu aş interpreta drept un mesaj liniştitor, de parteneriat”, a afirmat acesta.

Marco Rubio a afirmat: „Într-o perioadă în care titlurile de presă anunță sfârșitul erei transatlantice, să fie clar pentru toată lumea că aceasta nu este nici scopul nostru, nici dorința noastră, pentru că pentru noi, americanii, casa noastră se află în emisfera vestică, dar vom fi întotdeauna un copil al Europei”.

El a subliniat legăturile strânse dintre Europa și SUA, amintind de istoria comună: povestea americană a început cu un explorator italian, primele colonii au fost construite de coloniști englezi, iar evoluția a fost modelată de scoțieni și irlandezi, precum și de fermieri germani, pe care Rubio i-a menționat cu umor, spunând că „au ridicat dramatic calitatea berii americane”.

De asemenea, Rubio a făcut referire la propria experiență personală, afirmând că „ne amintește că atât istoriile noastre, cât și soarta noastră vor rămâne întotdeauna legate”.

El a amintit și de trupele NATO, subliniind: „Am sângerat și am murit umăr la umăr”.

Rubio a precizat că SUA „desenează drumul pentru un nou secol de prosperitate”, dar vrea să facă acest lucru împreună cu Europa.

Marco Rubio a subliniat că Statele Unite „nu încearcă să se separe de aliații lor, ci să revitalizeze o prietenie veche”.

El a spus că Washingtonul nu își dorește ca partenerii săi „să raționalizeze un status quo stricat, în loc să se confrunte cu ceea ce este necesar pentru a-l repara”.

Totodată, Rubio a explicat că SUA urmăresc „o alianță reînnoită, care să recunoască faptul că problemele societăților noastre nu țin doar de un set de politici greșite, ci de o stare generală de lipsă de speranță și de complacere”.

Marco Rubio a revenit la paralela istorică cu Europa de după Al Doilea Război Mondial, spunând că, „atunci -la fel ca acum - mulți au ajuns să creadă că epoca de dominație a Occidentului s-a încheiat și că viitorul nostru va fi doar o umbră palidă și lipsită de forță a trecutului”.

El respinge această idee și afirmă răspicat că „declinul este o alegere” - o alegere care a fost refuzată după 1945 și care trebuie respinsă și acum.

Într-un pasaj cu ton urgent, în care explică poziția critică a Statelor Unite față de Europa, Rubio spune:

„Nu ne dorim aliați slabi, pentru că asta ne face pe toți mai slabi.

Ne dorim aliați care să se poată apăra singuri, astfel încât niciun adversar să nu fie tentat vreodată să ne testeze forța colectivă. De aceea nu vrem ca aliații noștri să fie încătușați de vină și rușine.

Vrem aliați mândri de cultura și de moștenirea lor, care să înțeleagă că suntem moștenitorii aceleiași mari și nobile civilizații și care, alături de noi, sunt dispuși și capabili să o apere. Tocmai de aceea nu vrem ca aliații să raționalizeze un status quo defect, în loc să confrunte direct ceea ce trebuie schimbat pentru a-l repara.

Pentru că noi, în America, nu avem niciun interes să fim administratori politicoși și ordonați ai declinului gestionat al Occidentului.”

Marco Rubio a declarat că vechile organizații internaționale nu trebuie desființate, dar au nevoie de o reconstrucție și de reforme rapide pentru a putea face față noilor provocări globale.

El a spus că Organizația Națiunilor Unite are un „potențial enorm”, însă nu a reușit să rezolve conflictele din Gaza sau din Ucraina, dovedindu-se „neputincioasă” în repetate rânduri. Rubio a contrastat această lipsă de eficiență cu deciziile ferme luate de Statele Unite, care, în opinia sa, au produs schimbări reale.

„Într-o lume ideală, toate aceste probleme și multe altele ar fi rezolvate prin diplomație și prin rezoluții formulate ferm.

Dar nu trăim într-o lume perfectă și nu putem continua să le permitem celor care ne amenință în mod deschis cetățenii și pun în pericol stabilitatea globală să se ascundă în spatele unor abstracțiuni ale dreptului internațional, pe care ei înșiși le încalcă în mod constant”, a spus Rubio.

Marco Rubio a declarat că dezindustrializarea „nu a fost inevitabilă”, ci reprezintă un rezultat „nechibzuit” al „iluziilor” apărute după război, așa cum le-a numit el.

De asemenea, Rubio a spus că „migrația în masă nu este și nu a fost niciodată o temă marginală, fără consecințe importante”, avertizând că acest fenomen „transformă și destabilizează societăți din întregul Occident”.

În acest context, el a subliniat necesitatea „recâștigării controlului asupra frontierelor naționale”.

„Acest lucru nu este o expresie a xenofobiei și nu este o formă de ură. Este un act fundamental de suveranitate națională. Iar eșecul de a face acest lucru nu înseamnă doar abandonarea uneia dintre cele mai de bază responsabilități față de propriii cetățeni.

Este o amenințare urgentă la adresa structurii societăților noastre și a însăși supraviețuirii civilizației noastre”, a afirmat Rubio.

Marco Rubio a declarat că, sub conducerea lui Donald Trump, Statele Unite „vor prelua din nou misiunea de reînnoire și reconstrucție”.

El a subliniat legăturile strânse dintre SUA și Europa, invocând „istoria comună, credința creștină, cultura, moștenirea, limba, originea și sacrificiile făcute împreună în trecut”.

„De aceea noi, americanii, putem părea uneori mai direcți și mai insistenți în sfaturile noastre… Motivul, prietenii mei, este că ne pasă profund.

Ne pasă sincer de viitorul vostru și de al nostru, iar atunci când există dezacorduri, ele vin dintr-un sentiment real de îngrijorare față de o Europă cu care suntem legați nu doar economic și militar, ci și spiritual și cultural”, a spus Rubio.

El a afirmat că Statele Unite își doresc o Europă puternică, pentru că „știm că soarta Europei nu va fi niciodată lipsită de importanță pentru securitatea noastră națională”.

Rubio a prezentat apoi o listă amplă de motive pentru care Europa este specială, evocând nume și simboluri ale culturii universale precum Mozart, Beethoven, Dante, Shakespeare, Michelangelo, Leonardo da Vinci, The Beatles și The Rolling Stones, dar și Capela Sixtină și Catedrala din Köln.

„Toate acestea nu sunt doar dovezi ale măreției trecutului nostru sau ale credinței în Dumnezeu care a inspirat aceste capodopere. Ele prefigurează și minunile care ne așteaptă în viitor”, a mai spus Rubio.

Marco Rubio a vorbit la Conferința de Securitate de la München, făcând referire la istoria acestui forum, care datează din anul 1963.

„Ne adunăm astăzi aici ca membri ai unei alianțe istorice – o alianță care a salvat și a schimbat lumea. Când această conferință a început, în 1963, avea loc într-o țară, de fapt într-un continent, care era divizat împotriva sa. Linia dintre comunism și libertate trecea prin inima Germaniei”, a declarat el.

Rubio a amintit că „la momentul primei reuniuni, comunismul sovietic era în plină expansiune” și că „mii de ani de civilizație occidentală atârnau de un fir de păr”.

„La acea vreme, victoria era departe de a fi sigură, dar eram animați de un scop comun. Eram uniți nu doar de ceea ce combatem, ci și de ceea ce apăram”, a spus el.

Însă, a adăugat:

„Euforia acestui triumf ne-a dus la o iluzie periculoasă: aceea că am intrat în «sfârșitul istoriei» și că fiecare națiune va deveni o democrație liberală; că legăturile create doar prin comerț și schimburi economice vor înlocui identitatea națională; că ordinea mondială bazată pe reguli – un termen prea des folosit – va înlocui interesul național; și că vom trăi într-o lume fără frontiere, în care toți vom fi cetățeni ai lumii.”

„Aceasta a fost o idee naivă, care a ignorat atât natura umană, cât și lecțiile a peste 5.000 de ani de istorie documentată, iar costurile ei au fost uriașe”, a subliniat Rubio.

Greșeli făcute „împreună” de Europa și SUA

Rubio a spus că, sub influența acestei iluzii, Europa și Statele Unite „au adoptat o viziune dogmatică asupra comerțului liber și neîngrădit”, în timp ce și-au dezindustrializat economiile, au mutat milioane de locuri de muncă în străinătate și au cedat controlul unor „adversari și rivali”.

El a mai afirmat că „ne-am transferat tot mai mult suveranitatea către instituții internaționale, în timp ce multe state au investit masiv în sisteme de asistență socială, în detrimentul capacității de a se apăra”.

Rubio a criticat și politicile verzi promovate „pentru a mulțumi un cult al climei”, spunând că acestea „ne-au sărăcit populația, în timp ce competitorii noștri exploatează petrolul, cărbunele și gazele naturale”.

„În căutarea unei lumi fără frontiere, ne-am deschis porțile către un val fără precedent de migrație în masă, care amenință coeziunea societăților noastre, continuitatea culturii noastre și viitorul popoarelor noastre”, a adăugat el.

Declarațiile sale seamănă cu criticile formulate anul trecut de JD Vance, însă Rubio le-a prezentat ca fiind o greșeală comună a întregului Occident, nu doar o problemă a Europei.

În final, el a spus:

„Am făcut aceste greșeli împreună și, tot împreună, avem datoria față de oamenii noștri să recunoaștem aceste realități și să mergem mai departe.”

Secretarul de stat american Marco Rubio își ține discursul extrem de aşteptat în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen. Aliații europeni ai SUA urmăresc eventuale semnale referitoare la poziţia viitoare a Washingtonului faţă de Europa.

Rusia ar putea să nu ajungă niciodată în punctul în care să accepte un acord de pace pentru a opri războiul declanșat împotriva Ucrainei în urmă cu patru ani, a afirmat, vineri, ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterii organizate la Conferința de Securitate de la Munchen, relatează AFP, citată de Agerpres.

Diplomatul american a sugerat că, în opinia sa, partea ucraineană ar fi dispusă să accepte un compromis rezonabil, însă nu vede aceeași disponibilitate la Moscova.

„Cred că ucrainenii sunt gata să încheie acum un acord rezonabil, ceea ce ar părea echitabil ţinând cont de consecinţe. Dar pur şi simplu nu sunt convins că ruşii sunt pregătiţi acum să încheie un acord sau că ei vor fi vreodată”, a spus declarat diplomatul american.

Poziția exprimată de Whitaker contrastează cu mesajul transmis în aceeași zi de președintele american Donald Trump.

Liderul de la Casa Albă i-a cerut omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, să „se mişte” pentru a ajunge la cu acord cu Rusia, înaintea unei noi runde de negocieri programate pentru săptămâna viitoare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri seara la conferința de securitate de la Munchen că președintele Trump trebuie să-l sune pe Putin și să îl determine să oprească „acolo unde e”, informează Politico.

„Trebuie să înghețăm conflictul acum. Și apoi să avem o întâlnire trilaterală la nivel de lideri. Și vom vedea cum orprim acest război Dar trebuie să fie doar o soluție diplomatică”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri la Munchen că doar Statele Unite au puterea de a forța Rusia să accepte încheierea unui acord de pace în Ucraina.

„Să fim serioși”,  a spus Zelenski. „Axi, doar Ucraina apără Europa. Azi, doar Europa oferă bani și ajută Ucraina. Și azi, doar Statele Unite îl pot opri pe Putin”.

The way Zelenskyy sees it, only the U.S. has the power to push Russia to peace.

Liderul de la Kiev a spus că totul „e o chestiune de timp”.

Astfel, în opinia lui Zelenski, Putin, care are acum 73 de ani, nu mai e deloc tânăr.

„Nu mai are mult timp la dispoziție”, a spus Zelenski. „Slavă Domnului că nu mai are mult timp”.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri seara, la conferința de securitate de la Munchen, că Europa trebuie să devină o putere geopolitică

„Trebuie să accelerăm și să bifăm toate componentele specifice unei puteri geopolitice: apărare, tehnologie și să devenim mai puțin dependenți de restul marilor puteri”, a spus Macron.

„Când spune putere geopolitică, nu mă refer la Franța sau Germania, ci la Eurpa, în ansamblul ei”, a spus președintele francez.

Totodată Macron a spus că europenii trebuie să fie „clari” în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei și, pentru ca Europa să fie un bun aliat și partener al SUA, trebuie să fie „un partener care e respectat”.

Emmanuel Macron a declarat la Munchen că Europa trebuie să-și pună la punct propria sa strategie de descurajare nucleară.

„Europa trebuie să-și asume propriul destin nuclear. Tratatele nucleare care s-au destrămat în cel de-al doilea mandat al lui Trump „au fost negociate fără europeni și în lipsa lor”, a spus Emmanuel Macron.

Liderul francez le-a cerut participanților de la conferință să pună la punct un nou tratat nuclear „pnetru că geografia nu ne dă de ales”

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Europa are nevoie să restabiliească legăturile diplomatice cu Rusia „pentru a nu ne baza pe alții - în special pe SUA” în dirijarea negocierilor de pace pentru Ucraina, informează The Guardian și Politico.

„Nu va fi pace fără europeni”,  a spus Macron. „Vreau să fiu foarte clar: poți negocia fără europeni, dacă vrei, dar nu vei putea ajunge la un acord de pace”.

Președintele Franței a adăugat:

„Când aud discursuri defetiste despre Ucraina sau lideri care cer Ucrainei să accepte înfrângerea și care supraestimează Rusia în acest război, cred că asta e o uriașă greșeală strategică, pentru că nu reflectă realitatea. Într-o zi, rușii vor trebui să admită enormitatea crimelor pe care le-au comis și să accepte inutilitatea pretextelor pe care le vor folosi pentru explicarea efectelor lungi și devastatoare asupra țării lor (ale războiului - n.r.), dar până atunci, să nu lăsăm garda jos”.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri seara, în debutul discursului rostit participanților la conferința de la Munchen, că vine „cu un mesaj de speranță și încredere”.

„Unde unii văd amenințări, eu văd curaj, unde unii văd îndoială, eu vreau să văd o oportunitate, pentru că eu cred că Europa este înnăscută a fi puternică și poate fi mai puternică de atât”.

Macron a adăugat că „e o tendință în aceste zile de a considera Europa depășită și a o critica. Europa e văzută drept îmbătrânită, lentă, fragmentată, cu prea multă birocrație și cu o economie lipsită de inovații și cu o societate care cade pradă migrației barbarilor care îi corup tradițiile sale prețioase și - cel mai curios - în unele cercuri se vorbește chiar de ea ca despre un continent al represiunii”.

"Un schimb bun de opinii la Conferința de Securitate de la Munchen cu secretarul de stat american Marco Rubio. Întâlnirea a reafirmat relația noastră bilaterală matură și orientată spre rezultate. SUA sprijină stabilitatea și suveranitatea Republicii Moldova, iar Republica Moldova rămâne un partener credibil pentru securitatea regională", a scris premierul de la Chișinău pe X.

????Good exchange at #MSC2026 with @SecRubio. The meeting reaffirmed our mature, results-oriented bilateral relationship. The U.S. supports Moldova’s stability and sovereignty, and Moldova remains a credible partner for regional security. pic.twitter.com/V9xiUtaj0Y

— Mihai Popșoi (@MihaiPopsoi) February 13, 2026

"Timp de trei generații, încrederea dintre aliați și parteneri a făcut din NATO cea mai puternică alianță din toate timpurile. În era rivalității dintre marile puteri, apartenența la NATO nu reprezintă doar avantajul competitiv al Europei. Așadar, haideți să reparăm și să reînviem împreună încrederea transatlantică", a scris vineri, pe X, șeful guvernului german, Friedrich Merz, aflat la Conferința pentru Securitate de la Munchen.

For three generations, trust amongst allies and partners has made NATO the strongest alliance of all times. In the era of great power rivalry, being a part of NATO is not only Europe’s competitive advantage. So let’s repair and revive transatlantic trust together. pic.twitter.com/Io05Q0COzD

— Bundeskanzler Friedrich Merz (@bundeskanzler) February 13, 2026

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, premierul polonez Donald Tusk, premierul olandez Dick Schoof, preşedintele finlandez Alexander Stubb, șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, și șeful Consiliului European, Antonio Costa, au avut o reuniune în așa-numitul "Format Berlin" pentru Ucraina, în marja conferinţei de la Munchen.

Ulterior discuțiilor, șefa Comisiei Europene a sintetizat concluziile reuniunii într-o postare pe X.

The Berlin format remains steadfast in their commitment to a free and sovereign Ukraine.

We reaffirmed our readiness to provide strong security guarantees after the fighting ends, with a crucial US backstop and monitoring role.

At the same time, European, US, and Ukrainian… pic.twitter.com/DdJSwuGdNT

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 13, 2026

"Formatul Berlin rămâne ferm în angajamentul său față de o Ucraină liberă și suverană.

Ne-am reafirmat disponibilitatea de a oferi garanții solide de securitate după încheierea luptelor, cu un rol esențial de susținere și monitorizare din partea SUA.

În același timp, partenerii europeni, americani și ucraineni au pregătit un cadru comun pentru prosperitate, bazat pe reforme, integrare în UE și mobilizarea capitalului public și privat.

Europa își intensifică, de asemenea, sprijinul direct.

Finalizăm împrumutul nostru de 90 de miliarde de euro pentru a menține funcționarea statului, consolidând, totodată, sistemele de apărare antiaeriană și sporind capacitățile de apărare.

Și creștem costul războiului pentru Rusia prin cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni.

Obiectivul nostru este clar: să ne asigurăm că Ucraina poate negocia pacea în propriile condiții, dintr-o poziție de forță și cu un viitor sigur, stabil și prosper pentru cetățenii săi, în cadrul Uniunii Europene", se spune în textul postării făcute de Ursula von der Leyen.

Liderii militari și politici din Europa sunt deja angajați în discuții substanțiale privind crearea unui scut nuclear european bazat pe arsenalul atomic al Franței, relatează Moscow Times, care citează Bloomberg. 

Publicația notează că o confirmare în acest sens a venit, vineri, de la cancelarul Friedrich Merz, în deschiderea Conferinței de Securitate de la München.

„Am început discuții confidențiale cu președintele francez Emmanuel Macron privind descurajarea nucleară europeană. Nu vom permite apariția unor zone cu niveluri diferite de securitate în Europa”, a precizat el.

Șeful guvernului de la Berlin a adăugat că țara sa își va respecta angajamentul din 1990, de a nu produce, dobândi sau deține arme nucleare.

Posibilitatea extinderii umbrelei nucleare franceze pentru a proteja țările UE, inclusiv Germania, este discutată în contextul în care politicile lui Donald Trump au stârnit nesiguranță printre aliații europeni cu privire la protecția din partea Statelor Unite, în cazul unei agresiuni ruse.

Aceste discuții privind scutul nuclear european sunt primele de la sfârșitul Războiului Rece, au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate subiectul.

O sursă Bloomberg a subliniat că tema este abordată la cel mai înalt nivel militar, așa că este posibil ca unii miniștri să nici nu fie conștienți ce se discută.

Dialogul se poartă în prezent între țări cu relații puternice și de încredere, dintre care unele găzduiesc instalații militare americane, sunt situate aproape de Rusia și se simt direct amenințate de un atac al Moscovei. 

Europenii monitorizează, în paralel, efectul acestor discuții și o eventuală reacție din partea Rusiei.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, este așteptat să susțină un discurs în februarie în care ar urma să propună extinderea descurajării nucleare a Franței la restul Europei. 

Armata germană a trimis aeronave pentru a participa la misiunea NATO "Arctic Sentry", a anunţat vineri ministrul german al apărării Boris Pistorius, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, informează DPA, preluată de Agerpres.

Avioane de luptă Eurofighter ale armatei germane au decolat spre Islanda, împreună cu un Airbus A400M, a precizat Pistorius. De asemenea, Germania va avea un ofiţer de legătură al Bundeswehr-ului la Comandamentul Nordic comun de la Nuuk, în Groenlanda, începând cu data de 1 martie.

Potrivit Ministerului Apărării german, patru avioane de luptă Eurofighter au decolat de la baza forţelor aeriene din Neuburg an der Donau în jurul prânzului (11:00 GMT), iar un aparat de transport A400M a decolat din Wunstorf în Saxonia Inferioară, pentru a asigura realimentarea pe calea aerului.

Misiunea este menită să detensioneze conflictul din cadrul NATO cu privire la Groenlanda aflată sub administraţie daneză, conflict generat de preşedintele american Donald Trump care doreşte să impună controlul SUA asupra acestui teritoriu arctic.

Pistorius a subliniat în timpul Conferinţei de Securitate de la Munchen că Germania "are multe de oferit flancului nord-vestic al NATO".

El a menţionat în acest sens avionul de patrulare maritimă P-8 Poseidon, submarine, fregate, avioane Eurofighter şi capabilităţi de realimentare pe calea aerului.

Scopul este de a arăta prezenţa, a supraveghea şi a evalua măsurile care trebuie luate pentru a proteja Arctica, a spus Pistorius.

"Flota Nordică a Rusiei este foarte activă în Arctica cu submarine nucleare şi cu flota sa", a atenţionat ministrul german. "Vorbim despre o forţă militară maritimă foarte, foarte puternică acolo", a adăugat el.

Comandantul Suprem al NATO în Europa, generalul Alexus G Grynkewich, a anunţat începutul misiunii, care potrivit lui are scopul de a securiza una dintre regiunile cele mai importante şi mai provocatoare din punct de vedere strategic

Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, s-a contrat vineri cu ambasadorul SUA la ONU, Mark Waltz, în privința așa-numitului „Consiliu pentru Pace” al lui Donald Trump.

„E foarte bine că doriți să reformați ordinea internațională dar organizațiile internaționale ar trebui să funcționeze pe baza principiului egalității dintre state”, a spus Kallas, la conferința de la Munchen, citată de The Guardian.

În replică, Walz a spus că „istoric, SUA au plătit cât 180 de țări împreun” atunci când vine vorba de ONU și că „eu trebuie să am grijă de mecanici, doctori, asistente, pompieri care se chinuie să-și ducă copiii la școală și apoi văd niște oficiali ONU care zboară la business class în diverse locuri din lume”.

În plus, Waltz a precizat că SUA sunt în continuare angajate în apărarea Europei dar, în caelași timp „e corect ca americanii să se întrebe de ce 450 de milioane de europeni cu o economie cât cea a Statelo Unite nu se pot apăra singuri”.

Președintele american Donald Trump va face pentru ONU ce a făcut deja pentru NATO, a declarat vineri ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Mike Waltz, în cadrul unui discurs rostit la conferința de la Munchen.

Walza a spus că ONU trebuie pus „la o dietă de slăbit” și că „toată lumea e de acord că această organizație trebuie reformată”.

„Ne vom strădui să facem ca ONU să revină la misiunea sa de bază, aceea de garant al păcii și funcția sa de menținere a păcii, care a și fost motivul pentru care a fost creat”, a spus Waltz.

Merz și-a început răspunsul despre războiul din Ucraina cu o critică la adresa lui Viktor Orban, povestind despre „un prim-ministru din UE care a călătorit la Moscova fără mandat, nu a realizat nimic, iar o săptămână mai târziu Ucraina a suferit unele dintre cele mai grele atacuri asupra infrastructurii civile”.

„Așadar, dacă are sens să discutăm, suntem dispuși să discutăm. Dar, după cum puteți vedea în cazul părții americane, Rusia nu este încă dispusă să discute serios”.

El spune că războiul „se va încheia doar atunci când Rusia va fi cel puțin epuizată din punct de vedere economic și, potențial, militar”.

„Ne apropiem de acest moment... dar încă nu am ajuns acolo”, spune el. „Rusia trebuie să renunțe la acest război teribil împotriva Ucrainei și trebuie să facem tot ce este necesar pentru a-i aduce în punctul în care nu mai văd alte avantaje pentru ei înșiși să continue acest război teribil”.

Friedrich Merz își continuă criticile dure la adresa SUA și le transmite americanilor că nu sunt suficient de puternici să rămâne singuri împotriva celorlalte puteri.

„În era rivalității dintre marile puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a rezista singure. (...) Dragi prieteni, apartenența la NATO nu este doar avantajul competitiv al Europei, ci și avantajul competitiv al Statelor Unite. Așadar, haideți să reparăm și să reînviem împreună încrederea transatlantică. Noi, europenii, ne facem datoria”, a spus Merz, trecând de la limba germană la limba engleză.

Revenind la limba germană, el a continuat - „nimeni nu ne-a forțat să ne aflăm în această dependență excesivă de Statele Unite în care ne-am aflat recent. Această dependență a fost asumată de noi, dar acum renunțăm la ea cât de curând putem”, spune el. „Presupun că s-ar putea să avem opinii diferite mai des decât în ​​trecut, va trebui să negociem despre calea corectă de urmat și poate va trebui să ne certăm pe această temă. Dar dacă facem acest lucru cu o forță nouă, un nou respect și respect de sine, va fi în beneficiul ambelor părți”.

Merz mai spune că Europa poate căuta noi parteneri comerciali și politici la nivel global, deoarece „parteneriatul nu este un termen absolut aici; nu necesită o convergență deplină a tuturor valorilor și intereselor”.

El numește Canada, Japonia, Turcia, India, Brazilia, Africa de Sud, statele din Golf și altele, ca posibili parteneri importanți.

Merz și-a încheiat discursul cu un avertisment: 

„Noi, germanii, știm că o lume în care puterea face dreptatea ar fi un loc întunecat. Țara noastră a mers pe această cale în secolul XX până la un sfârșit amar și cumplit”.

De aceea, spune el, este nevoie de un răspuns diferit de data aceasta.

„Suntem în inima Europei. Dacă Europa este sfâșiată, suntem sfâșiați și noi. Germania este sfâșiată”, a spus cancelarul Friedrich Merz, făcând referire la nevoia de unitate a Europei.

El a criticat apoi SUA, folosind cuvinte mai dure decât în mod obișnuit. Merz l-a criticat din nou pe Vance, făcând referire la discursul agresiv al acestuia de anul trecut. Totuși, spune că e de acord că între SUA și Europa există o prăpastie din multe privințe.

„Războiul cultural MAGA” nu este al nostru în Europa. „Libertatea de exprimare aici se termină atunci când cuvintele rostite sunt împotriva demnității umane și a legii noastre fundamentale”.

„Nu credem în tarife vamale și protecționism, ci în liberul schimb. Ne ținem de acordurile climatice și de OMS pentru că suntem convinși că provocările globale pot fi rezolvate doar prin cooperare”.

Merz spune că poate înțelege de ce unii oameni sunt „neliniștiți” în legătură cu starea actuală a relațiilor cu SUA și „împărtășește” unele dintre aceste preocupări, dar apelurile de a renunța la parteneriatul cu americanii sunt „nerealiste”.

El spune că „aceștia ignoră realitățile geopolitice dure din Europa și subestimează potențialul pe care parteneriatul nostru cu SUA continuă să îl aibă, în ciuda tuturor dificultăților existente”.

Merz spune și că Europa ar trebui să se concentreze în continuare pe crearea și promovarea propriei agende pentru a face față noii ordini, prin intermediul unei Uniuni Europene tot mai unite.

„Politica marilor puteri din Europa nu este o opțiune pentru Germania. Conducerea în parteneriat, da. Fantezii hegemoniste, nu”.

Merz a vorbit și despre sprijinul Germaniei și al Europei pentru Ucraina, făcând referire și la decizia guvernului său de a schimba constituția pentru a crește cheltuielile pentru apărare.

Merz vorbește, de asemenea, despre investițiile interne în apărare și despre reformele serviciului militar al Germaniei în țară și în străinătate, inclusiv prima desfășurare externă a Germaniei în Lituania.

El își repetă promisiunea de a „face din Bundeswehr cea mai puternică armată convențională din Europa”.

În mod curios, Merz a solicitat, de asemenea, o discuție suplimentară privind articolul 42 din tratatele UE, care vorbește despre „asistență reciprocă” în cazul unui atac armat asupra Europei.

El spune că dorește ca UE să „detalieze” cum ar trebui să funcționeze acest lucru – „nu pentru a înlocui NATO, ci ca un pilon puternic și autosustenabil în cadrul alianței”.

De asemenea, el spune că a început „primele discuții” cu președintele francez, Emmanuel Macron, despre un program european de descurajare nucleară „care să fie integrat în comunitatea noastră nucleară în cadrul NATO”.

„Ordinea globală pe care o cunoșteam nu mai există” – este concluzia cancelarului german, Friedirch Merz, în primul său discurs la Conferința de Securitate de la München. Șeful guvernului de la Berlin a mai spus și că europenii trebuie să-și schimbe abordarea și să „transforme Europa într-o superputere pentru a înfrunta haosul noii lumi”.

„Prin comparație cu instrumentele sale de putere, politica externă germană din ultimele decenii a avut un surplus normativ de bune intenții.

Politica externă germană a criticat încălcările legii internaționale peste tot pe glob. Deseori a criticat și mustrat, dar nu a fost niciodată temătoare că nu are cu ce să rezolve problema”, a spus liderul german.

El adaugă că europenii trebuie să se trezească și să reducă decalajul dintre „ambiții și posibilități”.

„Un exemplu elocvent este cel al PIB-ului Rusiei, în prezent de vreo două trilioane de euro. Cel al UE este de zece ori mai mare.

Dar în ciuda acestui fapt, Europa nu este de zece ori mai puternică decât Rusia de astăzi. Potențialul nostru militar, politic, economic și tehnologic este imens, dar nu l-am folosit așa cum trebuie de foarte mult timp.

Așa că, cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem este să apăsăm acel buton din mințile noastre acum”.

Cancelarul german a mai spus și că „nu doar prea multă putere din partea statului distrugere fundațiile libertății. Prea puțină putere a statului ne duce în direcții diferite, dar cu același rezultat”.

Merz l-a citat și pe șeful diplomației poloneze, care spunea acum 15 ani că „se teme mai mult de absența Germaniei decât de puterea ei”.

„Și aceasta este responsabilitatea noastră”, a spus cancelarul german.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, tocmai a făcut scurte declarații în fața jurnaliștilor, în drum spre hotel.

El spune că se așteaptă ca discursul secretarului de stat american, Marco Rubio, de mâine, „să continue, fără îndoială, să facă presiuni asupra europenilor pentru a-și asuma un rol de lider mai important în NATO”.

„Mă aștept ca acest lucru să ajute ca SUA să fie și mai ancorate în NATO”, a continuat el.

El spune că europenii își măresc cheltuielile pentru apărare „nu doar pentru că SUA le cer, ci și pentru că avem nevoie de ele din cauza amenințării rusești”.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a primit, vineri, prima dronă ucraineană produsă în Germania de la ministrul apărării din această ţară, Boris Pistorius, informează EFE, care precizează că dronele fac parte dintr-un proiect de producţie comun între companiile Quantum Systems şi Frontline Robotics.

„Aceste sisteme sunt puse direct la dispoziţia armatei ucrainene. Capacitatea actuală este de 10.000 de unităţi pe an, dar singura limită superioară este capacitatea (de producţie a) companiei”, a declarat Pistorius la Gauting, în Bavaria, unde Zelenski participă la Conferinţa de Securitate de la München.

Ministrul german a vorbit de celeritatea cu care a fost pus în practică proiectul, ücu viteza luminiiü, în urma semnării unui memorandum de înţelegere în octombrie anul trecut pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării cu Ucraina.

Dronele produse pot fi utilizate pentru misiuni de luptă, recunoaştere sau sprijin logistic, a explicat el.

Pistorius a mai precizat, totodată, că nu numai Ucraina beneficiază de primirea acestor dispozitive, ci şi Germania, şi - prin extensie - Europa, câştigă de pe urma experienţei şi datelor acumulate de ţara invadată.

La rândul său, Zelenski s-a exprimat în termeni elogioşi faţă de Germania pentru sprijinul acordat Ucrainei şi a declarat că acest proiect de coproducţie este cel mai amplu şi mai rapid dintre toate cele care au fost lansate până acum cu ţările europene.

Președintele ucrainean a declarat că ţara sa doreşte să încheie războiul cu Rusia cât mai curând posibil, „dar în mod echitabil şi cu o poziţie puternică pentru Ucraina”.

În timpul evenimentului, el a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Europa să devină mai independentă de Statele Unite în materie de apărare şi a reiterat încă o dată că Ucraina ar dori să adere la NATO, deşi aceasta este o decizie care le revine membrilor Alianţei.

La München, Zelenski urmează să aibă întâlniri bilaterale şi multilaterale, printre alţii, cu cancelarul german, Friedrich Merz, şi secretarul de stat american, Marco Rubio.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, vineri, la sosirea sa în Germania pentru a participa la Conferinţa de Securitate de la Munchen, că se aşteaptă să organizeze întâlniri cu partenerii săi pentru a stimula producţia comună de drone şi alte tipuri de armament şi pentru a discuta despre procesul de pace cu Rusia promovat de SUA, informează EFE şi AFP, citate de Agerpres.

„Astăzi la Munchen, în Germania. O zi importantă şi vor fi noi paşi către securitatea noastră comună, cea a Ucrainei şi cea a Europei. Pe ordinea de zi se află primul proiect comun ucraineano-german de producţie de drone, precum şi întâlniri bilaterale şi multilaterale cu partenerii noştri”, a scris Zelenski pe Twitter.

Preşedintele ucrainean a adăugat că „cel mai semnificativ lucru” pe care Ucraina îl poate realiza împreună cu partenerii săi de pe continentul european este „o pace justă şi să creeze garanţii de securitate fiabile” pentru Ucraina şi restul Europei.

Zelenski călătoreşte la München după ce ţările care oferă ajutor militar Ucrainei, majoritatea europene, s-au angajat, joi, să trimită armatei ucrainene încă 38 de miliarde de dolari în asistenţă pentru apărare.

Potrivit preşedinţiei ucrainene, Zelenski urmează să viziteze, vineri, o companie ucraineano-germană producătoare de drone şi să aibă mai multe întâlniri cu lideri europeni, precum şi cu secretarul de stat american, Marco Rubio.

Discursul lui Zelenski la München este programat pentru ziua de sâmbătă.

Today in Munich, Germany. An important day, and there will be new steps toward our shared security – that of Ukraine and Europe. On the agenda is the first joint Ukrainian-German drone production enterprise, as well as bilateral and multilateral meetings with partners.

We need… pic.twitter.com/nFLqSCSV0P

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 13, 2026

Una dintre cele mai urmărite întâlniri de la München va fi cea dintre secretarul de stat american, Marco Rubio, și prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, și prim-ministrul groenlandez, Jens-Frederik Nielsen. Contextul întâlnirii este interesul continuu al SUA de a controla teritoriul semi-autonom danez.

SUA, Danemarca și Groenlanda sunt angajate în discuții despre viitorul teritoriului de peste o lună, iar Rubio a declarat, luna trecută, că procesul ar putea dura luni de zile până când se va ajunge la o soluție.

Întrebat despre Groenlanda aseară, înainte de plecarea spre München, Rubio a spus: „Lucrăm la asta, ne simțim bine în legătură cu asta”.

Ursula von der Leyen și Mark Rutte au făcut declarații în deschiderea Conferinței de Securitate de la München, vineri. Declarațiile s-au centrat pe cheltuielile militare crescute ale Europei și pe creșterea autonomiei securitare a continentului față de Statele Unite.

„Aș dori să vă mulțumesc foarte mult pentru această invitație, domnule prim-ministru, dragă Markus (Söder, ministrul-președinte al land-ului german Bavaria - n. red.) . Este plăcut să fiu din nou aici. Mă bucur în mod deosebit să îl văd aici pe secretarul general al NATO, prietenul meu, Mark Rutte, și, desigur, este o mare plăcere să fiu aici alături de ministrul de externe, dragă Johann Wadephul.

Vă mulțumesc foarte mult că îmi permiteți să fiu aici astăzi. Conferința de Securitate de la München este de neconceput fără Forumul Transatlantic al CSU. Sunt aici pentru a unsprezecea oară. Și trebuie să spun că, pentru mine, aceasta este o tradiție îndrăgită. Nu mi-aș putea imagina să merg la MSC și să nu fiu aici, la Forumul Transatlantic al CSU.

Pentru că, de fapt, nu este doar o încălzire, ci și o confirmare foarte puternică a prieteniei transatlantice care se manifestă aici. Mă bucur foarte mult că Mark Rutte, secretarul general al NATO, este invitat aici de această dată. Mark Rutte este un vechi prieten de-al meu. Din perioada UE, când era prim-ministru al Țărilor de Jos, este cel mai bine cunoscut, iar acum este secretar general al NATO. Și cred că acest lucru simbolizează foarte frumos și cooperarea foarte strânsă și puternică dintre Uniunea Europeană și NATO. Mă bucur foarte mult că îi vom avea din nou aici pe prietenii noștri americani la Forumul Transatlantic, deoarece sunt, de asemenea, o transatlanticistă convinsă.

Această alianță este foarte importantă pentru mine. De ani de zile auzim, atât din interiorul alianței, cât și din cealaltă parte, că Europa trebuie să facă mai mult pentru apărare. Și este adevărat. Europa trebuie să devină mai independentă, trebuie să facă mai mult pentru propria apărare. O Europă puternică înseamnă și un NATO puternic. Acesta este modul de gândire pe care l-am adus în Uniunea Europeană.

În ultimul an, am făcut mai mult pentru apărarea în Europa decât în cei zece ani anteriori. Dacă ne uităm la ultimul buget pe șapte ani, 8 miliarde au fost alocate pentru apărare. În ultimul an, am mobilizat 800 de miliarde de euro pentru apărarea europeană, astfel încât să putem acoperi lacunele pe care le avem. Din aceste 800 de miliarde, un program este foarte important pentru mine, și anume achizițiile comune, SAFE.

Proiecte comune între statele membre. SAFE dispune de 100 de miliarde pentru aceste proiecte comune, pentru a acoperi lacunele și a consolida propria capacitate de apărare. Un al doilea element important aici este că aceste 100 de miliarde disponibile definesc foarte clar că 65%, adică două treimi din produse, trebuie să provină din Europa sau din Ucraina și nu pot fi importate din afara acestui spațiu. Dintr-un motiv întemeiat: aceste miliarde folosite pentru apărare ar trebui să creeze locuri de muncă și să promoveze inovația și dezvoltarea. Și acestea trebuie să se îndrepte către industria noastră europeană de apărare, către locația noastră bavareză. Pentru că acesta este randamentul investiției de care avem nevoie aici, împreună. Al doilea punct.

De asemenea, în urmă cu câteva săptămâni am acordat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Acest împrumut trebuie rambursat de Ucraina doar dacă Rusia plătește despăgubiri. Din acest împrumut, două treimi, adică 60 de miliarde de euro, sunt disponibile pentru cheltuieli de apărare. Din nou, principiul în cascadă: în primul rând, achizițiile trebuie să aibă loc din Ucraina sau din Uniunea Europeană; doar dacă acest lucru nu este posibil și nu poate fi realizat la timp, atunci se poate apela și la achiziții din afara acestui spațiu. În spatele acestui lucru se află semnalul puternic că dorim și trebuie să consolidăm mai mult baza industrială de apărare în Europa.

Și de aceea mă aflu aici, în locul potrivit, într-un loc extraordinar. Ați descris acest lucru mai devreme, astfel încât aceste investiții, aceste fonduri europene, să se transforme și în locuri de muncă bune, inovație și dezvoltare”, a declarat președinta Comisiei Europene

„Mulțumesc mult. Dragă Ursula, dragă Markus, dragă Johan, este minunat să fiu aici. Pentru mine este prima dată, deoarece anul trecut programul nu a permis, iar înainte de asta eram, desigur, încă prim-ministru al Țărilor de Jos. Dar este minunat să fiu aici. Înțeleg că aceasta este o tradiție importantă, așa că vă mulțumesc pentru invitație.

Poate înainte de a intra în subiectul privind rolul important al Germaniei, al Bavariei și, evident, al Uniunii Europene, să vă informez în două minute despre ce s-a întâmplat ieri. Am avut reuniunea miniștrilor apărării din NATO la Bruxelles. Și, așa cum am spus la conferința de presă de la final, am simțit o schimbare de mentalitate în sală. Iar această schimbare de mentalitate constă în următorul lucru.

Ani la rând, decenii întregi, au existat plângeri din partea SUA că Europa nu cheltuia suficient pentru apărare. Acest lucru s-a schimbat odată cu summitul de la Haga. Schimbarea de mentalitate este că ieri, în sală, am simțit cu toții o convergență clară de viziune și unitate: Europa face cu adevărat un pas înainte.

Europa își asumă un rol mai mare de leadership în cadrul NATO. Europa are, de asemenea, mai multă grijă de propria sa apărare, iar aceasta este o schimbare cu adevărat remarcabilă și va face NATO mai puternică. Pentru că o Europă puternică și un NATO puternic înseamnă că legătura transatlantică va fi mai puternică ca niciodată, deoarece am abordat acea mare nemulțumire de pe partea americană privind faptul că Europa nu făcea la fel de mult ca SUA.

Exact acest lucru îl corectăm în prezent, iar acest lucru face NATO mult mai puternică. Și vreau să-ți mulțumesc, Ursula, pentru tot ceea ce faci în cadrul Uniunii Europene pentru a face acest lucru posibil. Cred că cooperarea dintre NATO și UE probabil nu a fost niciodată atât de puternică precum este astăzi. Îmi amintesc încă primul nostru prânz, când practic am fost de acord imediat asupra tuturor aspectelor, și încă suntem, iar acest lucru este important. O diviziune clară a muncii, o unitate puternică de viziune, iar ceea ce faceți, de asemenea, este sprijin pentru Ucraina, consolidarea bazei industriale de apărare în Europa, asigurarea resurselor financiare, gestionarea logisticii — mobilitatea militară este esențială.

Și apoi, Johan, Germania. Germania va cheltui în 2029 de două ori mai mult decât în 2021. Veți crește cheltuielile pentru apărare la peste 150 de miliarde de euro. Acest lucru conduce Europa în direcția corectă. Acesta este tipul de leadership de care avem nevoie din partea Germaniei, iar guvernul vostru îl oferă. Dar și în ceea ce privește Ucraina — și permiteți-mi să vorbesc despre Ucraina și despre ziua de ieri — a existat un sprijin larg pentru a continua susținerea Ucrainei și, de asemenea, o înțelegere largă că trebuie să facem și mai mult pentru Ucraina.

A existat, însă, și o înțelegere clară privind Ucraina, și anume că rușii suferă pierderi uriașe zi de zi: 35.000 de morți în decembrie, 30.000 de morți în ianuarie. Astfel, în timp ce vor să se prezinte ca un urs puternic, s-ar putea spune că înaintează prin Ucraina cu viteza greoaie a unui melc de grădină. Să nu uităm acest lucru. Să nu cădem în capcana propagandei ruse. Și, din nou, Germania deschide drumul prin tot sprijinul pe care îl acordă Ucrainei.

Și apoi, Markus, permite-mi să-ți mulțumesc pentru ceea ce face Bavaria. De exemplu, coproducția cu companii americane, implicarea ta personală în forțele armate germane, Bavaria fiind, desigur, unul dintre centrele de producție ale Europei. Conduci prin landul tău aici, în Germania — încă în Germania. Deschizi cu adevărat drumul, iar acest lucru este extrem de important. Îți mulțumesc pentru asta”, a declarat și secretarul general al NATO.

Peste două treimi dintre europeni (68%) consideră că securitatea ţării lor este ameninţată, iar majoritatea lor (52%) au încredere că UE va consolida securitatea şi apărarea, arată un nou sondaj Eurobarometru publicat vineri, înaintea Conferinţei pentru Securitate de la München.

Statele membre cu cea mai mare percepţie a ameninţărilor sunt Franţa (80%), urmată de Olanda şi Danemarca (77%) şi Cipru şi Germania (75%). România se încadrează în media europeană. În acelaşi timp, 42% dintre cetăţenii europeni consideră că siguranţa lor personală este în pericol.

Majoritatea europenilor au încredere că UE va consolida securitatea şi apărarea (52%), în special în ţări precum Luxemburg (76%), Portugalia (74%), Cipru (73%) şi Lituania (71%). În România procentul a fost de 63%.

În acest sens, 53% dintre europeni consideră securitatea şi apărarea o prioritate cheie pentru politica spaţială a UE, urmate de mediu şi climă (36%) şi competitivitatea şi creşterea industriei europene (31%).

În plus, impactul economic pozitiv al programelor spaţiale ale UE este recunoscut pe scară largă de respondenţii mai tineri (55%).

Pe fondul lansării mai multor iniţiative conexe în ultimul an, aproape trei sferturi dintre respondenţi (74%, respectiv 76% în cazul României) sunt de acord cu nivelul actual al investiţiilor UE în domeniul apărării sau consideră că aceste cheltuieli ar trebui sporite. Sprijinul este deosebit de ridicat în ţări precum Lituania (80%), Portugalia (89%), Finlanda (83%), Spania (80%) şi Danemarca (78%).

Acest Eurobarometru Flash lansat la începutul lunii ianuarie 2026 a urmărit să evalueze sentimentul de securitate al cetăţenilor UE, încrederea lor în UE ca actor în domeniul apărării şi sprijinul lor pentru creşterea investiţiilor în apărarea colectivă. De asemenea, a evaluat gradul de sensibilizare cu privire la programele spaţiale ale UE şi a identificat domenii prioritare pentru viitoarea politică spaţială. Rezultatele vor ghida Comisia Europeană şi vor sprijini elaborarea de politici bazate pe date concrete. Eurobarometrul a inclus 27.292 de interviuri în întreaga UE. 

Programul Conferinței de Securitate de la München va decurge după cum urmează:

• Sâmbătă, 14 februarie: 

10:00-10:30 Discurs Marco Rubio, Secretarul de Stat al SUA - „Statele Unite în lume”

10:30-11:00 Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi - „China în lume”

10:30-11:15 „Acorduri de pace în prim plan" - Tony Blair, fost prim-ministru al guvernului britanic. Preşedinta Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, Mirjana Spoljaric Egger

11:00-11:45 Ursula von der Leyen, Christiane Amanpour şi Keir Starmer - panel „Principii și Pragmatism: Stăpânirea Puterii într-o lume în derivă”

12:45-14:00 Volodimir Zelenski, Mark Rutte, Roberta Metsola, Christiane Amanpour în panel Coaliția celor capabili? Asigurarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina

16:00-16:45 „Pe picior de egalitate? Fortificarea fundației transatlanice, panel cu Alexander Stubb, preşedintele Finlandei, Pedro Sanchez, premierul guvernului Spaniei şi Mette Frederiksen, prim-ministra guvernului Danemarcei

16:30-17:15 Maria Corina Machado, lidera opoziţiei din Venezuela în panel „Venezuela în prim-plan”

17:00-17:20 „Pace decentă? Statele Unite în Indo-Pacific" panel cu Elbridge Colby, secretar adjunct al Apărării al SUA

17:00-18:00 „Holding the Fort: Apărarea Europei și sprijinirea Ucrainei” panel cu Boris Pistorius, ministrul de german al apărării, Radoslaw Sikorski, ministrul de externe al Poloniei, Andrii Sibiha, ministrul de externe al Ucrainei şi Gitanas Nauseda, preşedintele Lituaniei

17:30 Gavin Newsom, guvernatorul Californiei în discuţie panel „Cooperarea Transatlantică de la A la Z, în prim-plan”

18:30 „Securitatea Arctică în prim-plan” panel cu Mette Frederiksen, prim-ministra guvernului Danemarcei şi Boris Pistorius, ministrul german al apărării

• Duminică, 15 februarie

10:00-11:15 Kaja Kallas în panel „Europeni, uniți-vă! Recâștigarea autonomiei într-o lume mai dură”

12:30-13:15 Jens Stoltenberg (fost prim-ministru al guvernului Norvegiei și fost secretar-general al NATO) şi Andrej Plenkovic, premierul guvernului Croaţiei în panel Visul European: Apărarea Valorilor Fundamentale Sub Presiune

14:00-14:05 Discurs de încheiere al președintelui conferinței, Wolfgang Ischinger

Comentariile recente ale reprezentanţilor guvernului SUA au provocat iritare în cadrul NATO, iar Conferinţa de Securitate de la Munchen este o oportunitate de a depăşi diferendele, a declarat, vineri, ministrul de externe german, Johann Wadephul, relatează Reuters, citată de Agerpres.

„Totodată, această alianţă este sub presiune. Există alienare, există iritare faţă de unele dintre lucrurile pe care le auzim de la Washington. Trebuie să discutăm despre asta împreună aici. Vrem să definim numitorii comuni şi ce anume înseamnă NATO”, a declarat Wadephul pentru postul de televiziune german ARD, vorbind de la Munchen.

Joi seară, şeful diplomaţiei germane a reafirmat angajamentul Germaniei faţă de o ordine internaţională bazată pe reguli, înaintea începerii Conferinţei de Securitate de la Munchen.

„În perioade de tulburări globale şi de resurgenţă a politicii de forţă, fiabilitatea politică şi angajamentul faţă de o ordine internaţională stabilă bazată pe reguli sunt cele mai mari atuuri ale noastre”, a declarat Wadephul.

El a spus că Germania îşi propune să consolideze alianţele de lungă durată - inclusiv menţinerea „puternică a legăturii transatlantice” - cultivând în acelaşi timp noi parteneri globali.

O mai mare pregătire militară şi o diplomaţie activă sunt esenţiale pentru gestionarea unui număr tot mai mare de crize şi conflicte, a spus el.

El a vorbit și de necesitatea „unui efort comun pentru a ne asuma o responsabilitate mai mare pentru securitatea noastră, având în vedere provocarea existenţială cu care se confruntă continentul nostru din partea Rusiei”.

Cancelarul german, Friedrich Merz, deschide oficial, vineri, cel mai mare forum de securitate din lume. Anul acesta, la Conferinţa de Securitate de la Munchen vor participa aproximativ 60 de lideri mondiali, alături de aproximativ 100 de miniştri ai apărării şi afacerilor externe. Vor fi reprezentate aproximativ 120 de ţări. A 62-a ediţie va marca prima apariţie a lui Merz la conferinţă în calitate de cancelar.

Cancelarul german, Friedrich Merz, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, sunt capetele de afiş, vineri, în prima zi a Conferinţei de la München, care reuneşte aproximativ 60 de lideri internaţionali preocupaţi de securitatea şi stabilitatea internaţională.

Cancelarul german va ţine un discurs la ora locală 13:45 (14:45, ora României), iar preşedintele francez va încheia ziua la ora 19:00 (20:00 ora României).

Subiectele sunt nenumărate: destrămarea ordinii internaţionale şi fragmentarea lumii, descurajarea nucleară după expirarea tratatului New START, războiul din Ucraina, operaţiunile de război hibrid etc.

Printre ceilalţi participanţi la discuţiile oficiale se numără ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi, preşedintele finlandez, Alexander Stubb, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, ministra britanică de externe, Yvette Cooper şi fiul fostului şah al Iranului, care se declară gata să conducă o tranziţie democratică în ţara sa, Reza Pahlavi.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a sosit vineri şi va lua cuvântul public sâmbătă, la un an după discursul şocant al vicepreşedintelui JD Vance. Europenii „vor sinceritate”, a declarat Marco Rubio înainte de a pleca din Washington. De la Ucraina la Groenlanda, motivele de tensiune între Statele Unite şi Europa sunt numeroase. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este, de asemenea, aşteptat la conferinţă, potrivit autorităţilor germane.

Ministerul de Extere informează că, în sesiunile tematice ale conferinţei, ministra Oana Ţoiu va prezenta evaluările şi poziţia României privind provocările actuale, cu accent pe importanţa strategică a Mării Negre şi necesitatea menţinerii în atenţie a situaţiei de securitate din această regiune, inclusiv după încheierea războiului din Ucraina, importanţa unei păci juste, cuprinzătoare şi sustenabile în Ucraina, riscurile generate de acţiunile hibride ale Federaţiei Ruse şi necesitatea contracarării acestora, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă la nivelul NATO şi al Uniunea Europeană şi cu partenerii „like-minded”.

Șefa diplomației române va vorbi de importanţa unei relaţii transatlantice cât mai robuste în gestionarea acestor provocări.

La conferință, Oana Ţoiu va avea întâlniri bilaterale cu omologi şi personalităţi politice din spaţiul euro-atlantic şi din afara acestuia şi va participa la o serie de evenimente tematice asociate. În cadrul MSC 2026 vor fi abordate provocările actuale din domeniile securităţii, politic, economic, comercial şi tehnologic.

Just arrived at @MunSecConf 2026. I am joining 61 heads of state and government, 101 ministers, and 45 generals to address the most pressing global security challenges. ?️

Honored to be a speaker at key sessions on Black Sea security and uncrewed warfare. Our agenda includes… pic.twitter.com/EB542E5oaC

— Toiu Oana (@oana_toiu) February 13, 2026

România este reprezentată la Conferinţa de Securitate de la Munchen de o delegaţie din care fac parte ministrul Apărării, Radu Miruţă, ministrul de Externe, Oana Ţoiu şi directorul general al Directoratului de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean.

„Viceprim-ministrul şi ministrul apărării naţionale, Radu Miruţă, va participa, în perioada 13-15 februarie, la Conferinţa de Securitate de la München (Munich Security Conference - MSC), împreună cu ministrul afacerilor externe, Oana-Silvia Ţoiu şi directorul general al Directoratului de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean”, anunţă MApN.

Conform MApN, activităţile Conferinţei de Securitate de la München sunt ghidate de cinci domenii de program - Apărare, Ordine Globală, Securitate Umană, Sustenabilitate şi Tehnologie - care reflectă complexitatea provocărilor curente de securitate şi necesitatea unor răspunsuri coordonate la nivel internaţional. 

„Agenda ediţiei din acest an include teme de actualitate privind securitatea transatlantică, consolidarea cooperării europene în materie de apărare, inovarea şi noile tehnologii cu impact asupra domeniului militar, precum şi adaptarea instrumentelor de cooperare internaţională la noile realităţi strategice. În marja conferinţei, ministrul apărării naţionale va participa la sesiuni plenare şi reuniuni tematice dedicate cooperării în cadrul NATO şi Uniunii Europene, precum şi la întâlniri bilaterale cu omologi şi oficiali din state aliate şi partenere, pentru discutarea unor subiecte de interes comun privind securitatea regională, consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al NATO, precum şi continuarea sprijinului pentru partenerii afectaţi de consecinţele războiului din Ucraina”, precizează MApN.

Participarea la Conferinţa de Securitate de la München reflectă angajamentul României de a contribui activ la dialogul internaţional privind securitatea şi de a promova soluţii bazate pe cooperare, respectarea dreptului internaţional şi întărirea relaţiilor transatlantice, subliniază sursa citată..

Democrații americani prezenți la summitul de securitate de la Munchen din acest an vor folosi această platformă pentru a-i îndemna pe aliații europeni ai Statelor Unite să-i „țină piept” lui Donald Trump, în condițiile în care liderii de pe continent rămân în mare parte în dezacord cu privire la felul în care ar trebui să discute cu administrația de la Casa Albă după comportamentul său agresiv, relatează The Guardian.

Printre democrații prezenți la Munchen se vor număra unii dintre cei mai importanți critici ai lui Trump – guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, Alexandria Ocasio-Cortez, reprezentantă democrată din New York, senatorul Ruben Gallego din Arizona sau guvernatoarea Michiganului, Gretchen Whitmer.

Gavin Newsom și-a exprimat deja poziția pe această temă, în trecut, spunându-le europenilor că trebuie să realizeze că „dacă se umilesc pentru a-i face pe plac lui Trump vor arăta jalnic pe scena internațonală”.

El a mai spus și că „ar fi trebuit” să aducă mai multe „genunchiere” pentru liderii europeni, la Davos, sugerând că europenii au îngenunchiat în fața președintelui american.

Gallego a fost aproape la fel de direct – „Trump distruge reputația Americii în lume și probabil și forța ei economică în lume pentru că alege să fie meschin și mărunt. Nimic din ce se întâmplă nu e rațional. Toată lumea trebuie să se oprească din a se mai preface că ce se întâmplă e rațional”, a declarat el.

Delegația americană la Munchen de anul acesta va fi condusă de Marco Rubio, șeful diplomației americane și unul dintre oficialii americani ceva mai moderați din administrația Trump.

Liderii europeni așteaptă ca el să transmită un mesaj ceva mai agreabil decât cel pe care l-a transmis anul trecut vicepreședintele JD Vance.

Citește mai departe AICI.

Conferinţa de Securitate de la Munchen va fi deschisă vineri de cancelarul german Friedrich Merz şi va continua până duminică. Merz va prezenta politica externă germană în contextul politicii marilor puteri şi al relaţiilor transatlantice tensionate, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin.

 „Cancelarul a afirmat în repetate rânduri că nu se numără printre cei care spun că ne aflăm într-o situaţie în care trebuie - sau chiar putem - să renunţăm la Statele Unite. Mă aştept ca el să prezinte ceea ce consideră a fi calea de urmat pentru relaţiile transatlantice”, a declarat oficialul german.

Circa 70 de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume şi-au confirmat deja participarea la MSC 2026. Printre aceştia se numără lideri din majoritatea ţărilor europene. România va fi reprezentată de ministrul de externe Oana Ţoiu şi de ministrul apărării Radu Miruţă.

De asemenea, vor fi prezenţi în jur de 140 de miniştri şi peste 40 de şefi ai organizaţiilor internaţionale, între care şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi şeful NATO, Mark Rutte.

Printre subiectele abordate la MSC 2026 se vor număra securitatea şi apărarea europeană, viitorul relaţiilor transatlantice, revitalizarea multilateralismului, viziuni concurente asupra ordinii globale, conflictele regionale şi implicaţiile avansurilor tehnologice asupra securităţii, potrivit site-ului MSC.

„Conferinţa de Securitate de la München 2026 va servi din nou ca platformă crucială pentru dialogul global pe teme cheie ale politicii de securitate internaţională. (...) MSC 2026 va oferi un impuls unic pentru aprofundarea discuţiilor strategice şi consolidarea cooperării necesare pentru a aborda cele mai urgente provocări globale ale momentului”, a transmis Ischinger.

Europa a ajuns la concluzia dureroasă că trebuie să fie mai cu iniţiativă şi mai independentă din punct de vedere militar faţă de o administraţie autoritară a SUA care nu mai împărtăşeşte angajamentul faţă de normele şi valorile democratice liberale, a afirmat raportul pregătit înainte de Conferinţa de Securitate de la München (MSC), publicat pe site-ul MSC. Raportul pregăteşte terenul pentru o confruntare ideologică totală cu administraţia Trump la reuniunea anuală la nivel înalt.

Raportul anual al MSC privind securitatea, intitulat „Under Destruction”, prezintă o imagine sumbră a tendinţelor politice globale, afirmând că lumea intră într-o fază dominată de politici distructive, mai degrabă decât de reforme prudente. Contrazicând acest raport, ambasadorul SUA la NATO, Matthew G. Whitaker, a afirmat că SUA se angajează să menţină NATO şi nu să o desfiinţeze.

Marco Rubio a declarat, înaintea Conferinţei de Securitate de la Munchen, că vrea să discute cu aliații europeni despre viitorul relației SUA-Europa. Secretarul de stat american a spus că, în opinia sa, europenii vor să ştie încotro ne îndreptăm și „unde ne-am dori să ajungem împreună cu ei”. Totuși, Rubio a subliniat că „trăim într-o nouă eră geopolitică” și fiecare stat trebuie să se adapteze la noua realitate.  

Întrebat ce crede că speră europenii să audă şi dacă ceea ce speră este „ceva mai conciliant decât anul trecut”, Rubio a replicat:

„Cred că vor - sincer - să ştie încotro ne îndreptăm, unde ne-am dori să ajungem, unde ne-am dori să ajungem împreună cu ei. Aceasta este speranţa noastră. Este o conferinţă importantă, este a treia oară când particip, de două ori în calitate de secretar de stat. (...) Lumea se schimbă foarte rapid chiar sub ochii noştri.

Vechea lume a dispărut - sincer, lumea în care am crescut - şi trăim într-o nouă eră geopolitică, iar acest lucru va necesita din partea tuturor o reevaluare a ceea ce înseamnă această nouă realitate şi care va fi rolul nostru”.

Secretarul de stat american Marco Rubio este aşteptat să participe la Conferinţa de Securitate de la München alături de o delegaţie numeroasă, a anunţat luni Wolfgang Ischinger, preşedintele acestui eveniment, care se desfăşoară de vineri până duminică în sudul Germaniei, relatează AFP, citată de Agerpres.

Anul trecut, la aceeaşi conferinţă, vicepreşedintele american JD Vance i-a uimit pe liderii europeni cu atacurile sale la adresa "libertăţii de exprimare" aflate, în opinia sa, "în declin" în Europa şi a politicii migratorii a Bătrânului continent.

"Mă aştept să fie prezenţi peste 50 de membri ai Congresului SUA şi o delegaţie a guvernului american, condusă, conform ultimelor informaţii, de secretarul de stat Marco Rubio şi de numeroşi importanţi oficiali din ministerele de resort", a declarat Wolfgang Ischinger într-o conferinţă de presă la Berlin.

Întrebat dacă se aşteaptă la atacuri similare din partea lui Marco Rubio după discursul lui JD Vance de anul trecut, Ischinger a răspuns negativ.

"Presupun, până la proba contrarie, că ne putem aştepta ca secretarul de stat să vorbească despre politica externă americană şi nu despre subiecte care nu ţin direct de domeniul său de expertiză. Cu siguranţă asta aştept", a mai spus el.

Potrivit lui Ischinger, una dintre temele dominante ale Conferinţei de Securitate de la München va fi "demolarea" relaţiilor internaţionale: "Ordinea internaţională este, ca să spunem aşa, sfărâmată în bucăţi cu bile pentru demolare, iar în prezent, unele lucruri au fost distruse sau sunt în pericol de a fi distruse", a mai spus el.

"Ţara care, mai mult decât oricare alta, a modelat, a susţinut şi a apărat ordinea internaţională după 1945, a ajuns la concluzia, sub noua sa conducere, că această ordine nu mai este în interesul său", a adăugat Ischinger, referindu-se la Statele Unite.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a fost întrebat de ce secretarul american al apărării, Pete Hegseth, va lipsi de la reuniunea ministerială NATO de joi din această săptămână și spune că aliații nu ar trebui să interpreteze prea mult acest lucru , deoarece „avem o lume mare și un singur secretar de război și un singur secretar de stat, iar aceștia au multe locuri unde să fie”.

El spune că subsecretarul de stat, Elbridge Colby, este „persoana perfectă” pentru a discuta despre strategia de apărare a SUA și despre viziunea SUA asupra Europei „acum și în viitor” pentru a „discuta despre capabilități care ar putea necesita, în cele din urmă, tranziție în afara Europei și înlocuire cu capabilități europene”.

El spune că SUA se așteaptă ca Europa „să egaleze, așa cum ne așteptăm ca ei să fie mai puternici și să împartă povara securității europene cu Statele Unite și, în cele din urmă, să preia apărarea convențională a continentului european , împreună cu Statele Unite ca umbrelă nucleară generală”.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a dat o replică după publicarea raportului Conferinței de la Munchen, spunând că „respinge complet tot ce tocmai a auzit”, după ce autorii raportului au avertizat că cea mai mare provocare la adresa ordinii internaționale liberale „vine din interior” prin schimbarea dramatică a gândirii administrației SUA cu privire la alianțele sale. 

Însă Whitaker insistă că SUA nu vor să desființeze NATO sau să submineze alianțele existente, așa cum sugerează autorii raportului, ci doar să „echilibreze” modul în care povara apărării revine diferitelor țări NATO, împingând aliații europeni „să facă mai mult și să fie capabili și puternici, deoarece această forță este cea care garantează pacea”.

„Acesta este primul lucru pe care îl resping; încercăm să facem NATO mai puternic, nu să ne retragem sau să respingem NATO, ci să o facem să funcționeze ca și cum ar fi fost concepută ca o alianță de 32 de aliați puternici și capabili”, a spus el.

Whitaker a mai spus că, în ceea ce privește comerțul, SUA a vrut să conteste acordul comercial „nedrept” cu Europa, care „s-a transformat în Europa profitând de avantaj și înregistrând un surplus comercial uriaș cu SUA”.

El a mai spus că SUA sunt frustrate de faptul că „există multe discuții și nu prea multe acțiuni” în Europa, aliații petrecând mai mult timp discutând problemele decât abordându-le.

Whitaker afirmă că, în ceea ce privește securitatea, partenerii europeni trebuie să își intensifice efectiv cheltuielile pentru apărare și să demonstreze că își pot „ține pasul” cu promisiunile, inclusiv noile obiective de cheltuieli ale NATO.

În secțiunea dedicată Europei , raportul Conferinței de Securitate de la München a avertizat, de asemenea, că acest continent intră „într-o eră prelungită de confruntare, pe măsură ce războiul de agresiune la scară largă al Rusiei și campania hibridă în expansiune demontează rămășițele ordinii de securitate cooperativă de după războiul rece”.

De asemenea, a adăugat că:

„ Retragerea treptată a Washingtonului din rolul său tradițional de principal garant al securității Europei – reflectată în sprijinul ezitant pentru Ucraina și retorica amenințătoare la adresa Groenlandei – amplifică sentimentul de insecuritate al Europei și expune tranziția sa neterminată de la consumator de securitate la furnizor de securitate. ”

Raportul, citat de jurnaliștii de la The Guardian, a inclus, de asemenea, o serie de avertismente dure privind securitatea, menționând că „unele agenții de informații estimează că Rusia și-ar putea reconstitui forțele pentru un «război regional» în zona Mării Baltice în termen de doi ani de la un posibil armistițiu în Ucraina – și pentru unul «local» împotriva unui singur vecin în termen de șase luni”.

Acesta a menționat că „primele semne ale acestei lărgiri a câmpului de luptă sunt deja vizibile”, cu „un număr tot mai mare de incidente suspectate de Rusia, inclusiv sabotaj, vandalism, atacuri cibernetice și incendieri”.

„Analiștii consideră, în general, aceste operațiuni drept eforturi deliberate ale Moscovei de a sonda apărarea Europei, de a semăna diviziune, de a intimida publicul și de a slăbi sprijinul pentru Ucraina prin devierea atenției către securitatea internă. Europa se confruntă acum cu provocarea de a descuraja în mod proactiv alte provocări, evitând în același timp escaladarea accidentală.”

Studiul a avertizat, de asemenea, în mod în mod evident că dependența Europei de securitatea SUA prezintă noi riscuri, deoarece administrația Trump și-a schimbat dramatic prioritățile și s-a îndepărtat de Europa .

„ Liderii europeni s-au abținut mult timp de la a critica în mod deschis politicile SUA . În schimb, au urmărit o strategie dublă: străduindu-se să mențină Washingtonul implicat cu aproape orice preț, pregătindu-se în același timp cu prudență pentru o mai mare autonomie...”

Confruntările recente privind Groenlanda sugerează, la rândul lor, că strategia de acomodare a Europei ar putea ajunge la limite .

Prezentând recomandările sale pentru continent, raportul menționa:

„Având în vedere urgența acestor sarcini și limitele luării deciziilor bazate pe consens, progresul va depinde de coaliții de conducere curajoase.”

Avangarde mai mici, precum țările Weimar Plus (Franța, Germania, Polonia și Regatul Unit) sau Grupul celor Cinci Europene (prima plus Italia), vor fi esențiale pentru a impulsiona consolidarea industriei de apărare, a articula o viziune europeană coerentă pentru Ucraina și a pregăti UE pentru extindere. Acești pași vor implica partajarea costurilor și a riscului politic.

Însă ezitarea continuă ar lăsa Europa expusă într-o zonă gri între sfere de influență concurente – erodându-i constant capacitatea de a-și modela propriul destin.

Fostul ambasador al Germaniei în SUA, Wolfgang Ischinger, care președintele Conferinței, a spus că vor fi prezenți aproximativ 70 de șefi de stat și de guvern, peste 140 de miniștri și peste 40 de șefi ai organizațiilor internaționale.

Lucrările vor fi deschise de prim-ministrul german Friedrich Merz, în primul său discurs MSC în acest rol, deoarece se așteaptă ca el să „dea tonul” forumului.

Ischinger a confirmat, de asemenea, numele unora dintre principalii factori de decizie prezenți, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer, prim-ministrul polonez Donald Tusk și prim-ministrul danez Mette Frederiksen.

Vor fi prezenți și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și secretarul general al NATO, Mark Rutte .

Anterior a fost anunțat că delegația americană va fi condusă de secretarul de stat american, Marco Rubio.