O organizație neguvernamentală din România cere Muzeului de Istorie din Berlin lista cu toate obiectele aparținând culturii Monteoru care au ajuns în Germania în timpul Primului Război Mondial, scrie Agerpres.
Organizația se numește "Călător prin România" și activează în domeniul cultural.
Iulian Tănașcu, fondatorul organizației, precizează că o scrisoarea redactată în limba germană a fost transmisă în luna ianuarie directorului Muzeului de istorie din Berlin.
Aici se presupune că au ajuns mare parte din piesele aparținând culturii Monteoru, constând în mai multe vase de lut și podoabe, inclusiv din aur.
Zona culturii Monteoru, în care în prezent se află stațiunea balneară Sărata-Monteoru, s-a aflat sub ocupație germană în timpul primei conflagrații mondiale.
ONG: Românii ar trebui să știe cât s-a sustras de la Sărata-Monteoru
"Se solicită o lista completă cu tot inventarul culturii Monteoru pe care îl dețin, plus poze cu acesta, pentru un posibil studiu pe care îl realizăm. Obiecte posibil sustrase: unelte, vase de lut cu diferite modele, precum și bijuterii/elemente de podoabă.
Gândiți-vă că ei au cercetat, la prima mână, siturile de aici, deci au extras foarte multe. Lucrez la monografia zonei, în memoria bunicii mele, care a murit anul acesta și care s-a născut și copilărit la Monteoru.
Parcurgând tot ce s-a scris despre Monteoru, am identificat povestea arheologului amator Eduard Honzik. El are studii întregi pe baza inventarelor sustrase de la Monteoru, dar nepublicate.
Cred că ar trebui să știm și noi, atât locuitorii de la Monteoru, cât și românii, în general, tot ce a fost aici: studiile, precum și inventarul sustras", a declarat Iulian Tănașcu pentru Agerpres.
ONG: Al doilea Reich a furat cu nesimțire de la Monteoru, inclusiv obiecte din aur
Fondatorul ONG-ului spune că, în funcție de răspunsul de la instituția germană, ar putea elabora un studiu despre descoperirile de la Monteoru.
Într-o postare pe Facebook, Tănașcu a publicat mai multe fotografii cu o parte din obiectele de la Monteoru.
Într-o exprimare mai puțin ceremonioasă decât cea folosită în scrisoarea către Muzeul din Berlin, el susține că "Al doilea Reich (statul german, n.r.) " a furat nesimțit din patrimoniul comunei, de la obiecte din lut, pana la aur".
"România, până în acest moment, habar nu are de câte a fost deposedată și, mai rău, nu a cerut niciodată piesele înapoi sau daune materiale", a punctat fondatorul ONG-ului.
Ce spune scrisoarea trimisă de ONG Muzeului de Istorie din Berlin
"Stimate Domnule Profesor Dr. Raphael Gross, Director al Muzeului de Istorie din Berlin (...)
Vă adresez această scrisoare în contextul unui studiu și al unei lucrări științifice pe care o elaborez împreună cu echipa mea despre stațiunea balneară Sărata Monteoru, despre fondatorul acesteia, precum și despre cultura Monteoru.
În perioada antebelică, Grigore Constantinescu Monteoru a achiziționat terenuri întinse în județul Buzău și a dezvoltat, împreună cu colaboratorul său, Eduard Honzik, o stațiune balneo-climaterică.
În timpul plimbărilor sale pe dealurile din apropierea stațiunii, domnul Honzik a descoperit numeroase relicve ale culturii Monteoru. Favorizat de circumstanțele Primului Război Mondial, acesta și-a continuat cercetările în regiune, a colectat piese arheologice și le-a transportat în Germania.
Din analizele noastre și din documentele păstrate, reiese că o mare parte a acestor descoperiri au ajuns în patrimoniul Muzeului de Preistorie și Istorie Timpurie (sau al Muzeului de Istorie) din Berlin.
Din păcate, situația geopolitică de la acea vreme, precum și lipsa timpului, nu i-au permis acestuia nici publicarea unui studiu aprofundat despre descoperirile sale, nici editarea unui album cu piesele colectate acolo", se arată în scrisoarea semnată de președintele asociației.
ONG: Nemții ar urma să rămână în posesia obiectelor de patrimoniu găsite la Monteoru
"Din aceste motive, v-aș fi extrem de recunoscător dacă ne-ați putea comunica ce exponate ale culturii Monteoru provenite din Sărata Monteoru (județul Buzău) se află în patrimoniul muzeului berlinez.
În măsura în care timpul vă permite, am fi, de asemenea, foarte îndatorați dacă ne-ați putea pune la dispoziție câteva fotografii ale acestor descoperiri.
Menționăm că toate drepturile de autor și de utilizare asupra fotografiilor și informațiilor rămân în totalitate în posesia dumneavoastră. În cazul în care ne veți sprijini în acest demers, vom onora, desigur, sprijinul Muzeului din Berlin într-o manieră corespunzătoare.
Mai mult, suntem deschiși oricărei forme de colaborare între asociația noastră și muzeu, care să servească promovării și mediatizării patrimoniului provenit din Buzău - Sărata-Monteoru", se mai precizează în scrisoare.
Cum a fost descoperită Cultura Monteoru
Așezarea de la Sărata-Monteoru, județul Buzău, a fost descoperită în anul 1895 de arhitectul militar Eduard Honzic, arheolog amator, care coordona construcția Complexului balnear al familiei Grigore Monteoru.
Primele cercetări sistematice au fost efectuate în timpul ocupației germane, între 1917 și 1918, de arheologul german Hubert Schmidt, ofițer în rezervă în armata germană.
Acesta l-a invitat la Monteoru pe reputatul savant german Wilhelm Dorpfeld care cerceta vestigiile de la Micene, în Grecia. Mare parte din obiectele descoperite în Buzău au ajuns la un muzeu din Berlin.
Cultura Monteoru este fenomenul cultural-arheologic reprezentativ pentru Epoca Bronzului în zona Subcarpaților de Curbură, de la Valea Prahovei până în sudul Moldovei.
Între anii 3000 și 1600 î. Hr, Cultura Monteoru a fost una dintre civilizațiile cele mai avansate.
Oamenii acestei culturi locuiau în așezări amplasate pe înălțimi, cu locuințe de suprafață, realizate din pământ și lemn.
Ei foloseau în mod uzual anexe gospodărești cum ar fi ateliere, cuptoare sau gropi cu provizii.
Ştiri video recomandate
