Băiatul a decis să țină un jurnal pe perioada celor 13 zile în care a fost bolnav. Atât Silviu, cât și prietena lui, au fost bolnavi de COVID-19 și au aflat că au virusul după ce le-au apărut simptome și s-au testat. Tânărul vrea să tragă un semnal de alarmă pentru toți cei care nu cred în existența acestui virus spunând clar că: ”virusul e groaznic. Te chinuie fizic și psihic. Dă cu tine de pereți”.
Experienta mea cu SARS-CoV-2
In primele luni de carantina am tratat situatia FOARTE SERIOS. Am fost intotdeauna constient ca virusul exista, doar ca pe masura ce a trecut timpul aveam tot mai multe indoieli asupra cifrelor. Incepusem sa cred ca sunt exagerate (1) ca sa bage frica in cei care nu se protejau deloc, (2) ca sa prelungeasca starile de alerta si urgenta pentru a fura mai mult prin atribuirea directa a contractelor, (3) ca sa poata obtine Iohannis bani mai multi de la UE, (4) ca sa fim usor de convins in privinta vaccinului, (5) din cauza volumului exagerat de mare de stiri negative prezentate de media, (6) din cauza ca nimeni din jurul meu nu cunostea pe nimeni care sa fi fost infectat (acum ma suna zilnic cate o persoana sa-mi spuna ca stie inca 1-3 persoane infectate).
Si uite asa, desi continuam sa port sprayul cu alcool sanitar peste tot cu mine, sa dezinfectez banii scosi de la bancomat, restul de la magazin, produsele comandate, cutiile de pizza sau pungile cu mancare comandata (!!!), mainile DE FIECARE DATA cand atingeam suprafete atinse de alte persoane, etc si imi stergeam disciplinat de fiecare data talpile papucilor de presul imbibat cu clor inainte sa intru in casa ori la birou, desi am purtat masca si am solicitat (uneori si certat) altora in magazine si farmacii sa isi poarte masca pe fata, nu sub barba, am inceput sa ma relaxez si sa incep sa-mi permit intalniri cu diversi prieteni, amici, rude.
Apoi am inceput niste cursuri la care am participat aprox. 12 persoane intr-o incapere mica (16mp) in care nu purta NIMENI masca (recunosc ca atunci am avut putine emotii), sa calatoresc cu taxiul si trenul (desi in carantina jurasem ca nu voi mai folosi taxi/bus/tren), sa vizitez prieteni, s.a.m.d si sesizand ca inca nu m-am infectat, am devenit tot mai convins ca virusul e departe de mine. Chiar am zis cuiva intr-o zi: “La cat am mers cu trenul si taxiul in perioada asta, daca era atat de periculos sigur ma infectam pana acum.”.
Continuarea, mai jos:
