Condiţiile mai puţin severe impuse României de FMI, pentru acordarea împrumutului, nu trebuie folosite de guvernanţi drept scuză pentru a amâna reformele economice, consideră Tony Lybek, reprezentantul FMI în România. Acordul cu Fondul este mai ieftin decât împrumutul la bănci, iar condiţiile în care a fost luat, cele mai blânde de care a avut parte România, până în prezent.
Reprezentanţii Fondului au observat că, în trecut, condiţiile mai aspre ale împrumuturilor nu au fost eficiente, din cauză că autorităţile nu le respectau. Iar în condiţii de criză financiară mondială, impunerea de politici restrictive ar fi riscat să amplifice recesiunea în ţară.
Relaxarea condiţiilor FMI nu înseamnă că autorităţile pot să amâne introducerea reformelor prevăzute în acord. "Personal, aş vrea să adaug că acest lucru nu ar trebui să fie interpretat greşit, respectiv ca o scuză pentru a întârzia reformele structurale pe termen mediu, de care este mare nevoie. În ceea ce priveşte dobânda împrumutului de la FMI, există o formulă detaliată, care a fost aprobată de cele 185 de state membre. În acest caz este vorba despre 3,5%", a declarat, potrivit Gandul, Tony Lybek, reprezentantul FMI în România şi Bulgaria.
Unele condiţii impuse României de FMI ar putea fi revăzute şi moderate, din cauza contracţiei economiei locale de 6,4%, în primul trimestru, a mai adăugat oficialul FMI.
Dacă România nu ar fi contractat acordul cu FMI, s-ar fi aflat într-o situaţie dificilă, este de părere Tony Lybek. Ţara noastră are o datorie externă privată, pe termen scurt, iar dacă împrumuturile ar fi achitate din resursele proprii, economia ar avea mult de suferit.
Deficitul fiscal galopant, prezent chiar şi în anii de creştere economică puternică, începuse să afecteze credibilitatea României. În consecinţă guvernul avea dificultăţi în a acoperi deficitul, până la împrumutul cu FMI.
Antena3
