Germania a transferat în fosta RDG, în cei 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, circa 1.300 de miliarde de euro, pentru a finanţa modernizarea acesteia. Două treimi din această sumă au constat în beneficii sociale pentru est-germani, se arată într-un studiu al Institutului de Cercetare Economică din Halle, citat de cotidianul ?Welt am Sonntag? şi AFP.
Germania de Est continuă să fie în urma zonei din Vest, în ciuda eforturilor şi investiţiilor făcute de guvernul de la Berlin. Şomajul tinge cote alarmante, productivitatea creşte pe hârtie, iar în oraşele mari din Răsărit găseşti din loc în loc blocuri goale şi amintiri cu iz comunist
Au trecut 20 de ani de când Zidul Berlinului a căzut, dar Estul nu a recuperat avansul din Occident. Aproape de centrele urbane, de-abia găseşti maşini pe autostrăzile proaspăt finisate, iar tinerii migrează continuu către oportunităţile din Vest, scrie Business Magazin.
Estul îşi revine în 2019
Chiar şi după reunificarea Germaniei, din 1990, nivelul de trai şi veniturile anuale au rămas sensibil mai mari în fosta Germanie de Vest. Modernizarea şi integrarea economiei din estul Germaniei continuă să fie un proces de lungă durată, şi se prevede că acesta va dura până în 2019. Germania de Vest transferă anual aproximativ 80 de miliarde de dolari către Est. 
Între 2006 şi 2008, guvernul a cheltuit mai mult de 60 de miliarde de dolari în sectorul privat şi pentru infrastructură. Activitatea economică la nivel de locuitor s-a ridicat la 71% în Est faţă de cea din Vest, iar guvernanţii lăudau progresul zonei din Răsărit.
Rata şomajului a scăzut începând cu 2005, ajungând la cea mai scăzută cotă din ultimii 15 ani, 7,5%, în iunie 2008. Acest procent fluctuează de la 6,2% în fosta Germanie de Vest, la 12,7% în fosta Germanie de Est.
Migraţi, migraţi, migraţi!
Tinerii migrează din Esti către Vest, astfel că numărul femeilor cu vârstă cuprinsă între 20 şi 30 de ani a scăzut cu aproape o treime. Peste 1.7 milioane de persoane au plecat din fost RDG de la căderea Zidului, adică aproape 12% din populaţie.
A scăzut şi rata natalităţii, iar scăderea demografică poate fi comparată doar cu perioadele de război.
În sectorul educaţional, s-au închis aproape 2.000de şcoli pentru că nu mai există copii care să umple locurile disponibile.
Fostul guvern, al cancelarului Gerhard Schröder, a iniţiat o serie de reforme privind piaţa de muncă şi instituţiile legate de bunăstarea publică, în timp ce actualul guvern a adoptat o politică fiscală restrictivă, şi a redus numărul de locuri de muncă din sectorul public.
Hoyerswerda, oraşul nimănui
Fostul oraş minier Hoyerswerda a rămas pustiu. Mulţi locuitori au plecat să muncească în alte zone sau peste hotare în căutarea unor noi locuri de muncă.
Potriivit autorităţilor locale, în anii comunismului, complexul industrial de la Schwarze Pumpe din oraş oferea 13.000 de locuri de muncă. Acum se găsesc doar 3.500. Înainte, la mine se găseau 5.000 de locuri de muncă, acum doar 500. În loc să asiste la naşteri şi căsătorii, edilii oraşului demolează bloc după bloc, imobile abandonate de locuitorii în căutare de un trai mai bun, transmite Business Magazin.
Evoluţia Estului. Pro şi contra
Potrivit unui raport al guvernului, citat de cotidianul The Local, Germania de Est a fost mai puţin afectată de criză decât zona de vest, deşi partea de Răsărit are mult de recuperat la nivel economic faţă de Germania de Vest.
"La 20 de ani dupa revoluţia paşnică şi căderea Zidului, reuşitele Germaniei de Est sunt recunoscute, în 2009", a declarat Wolfgang Tiefensee, ministrul Transporturilor, citat de cotidian.
"Până în prezent, estul nu a fost lovit atât de tare precum vestul", a încheiat ministrul.
Mai pesimişti se arată cercetătorii de la institutul Michael Huth. Aceştia anunţau în urmă cu o săptămână că zona de est a Germaniei va avea nevoie, în curând, de ?perfuzii financiare? şi că este o utopie să credem că Estul Germaniei va ajunge vreodată Vestul.
Antena3.ro
