Ministerul Finanțelor explică diferențele dintre deficitul bugetar calculat pe baza execuției cash și cel înregistrat potrivit metodologiei europene ESA, după ce PSD i-a cerut ministrului Alexandru Nazare să lămurească decalajul dintre cei doi indicatori. Instituția susține că diferențele țin de metodologiile și perioadele distincte de înregistrare a veniturilor și cheltuielilor și precizează că valoarea de 9,2% din PIB raportată de Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 nu reprezintă deficitul cumulat al primului semestru și nici o estimare pentru întregul an.
Ministerul Finanțelor mai susține că România se menține pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB în 2026, în condițiile în care deficitul cash a ajuns la 3,82% din PIB la nouă luni, față de 5,35% în aceeași perioadă a anului trecut. Încadrarea în ținta anuală depinde însă de menținerea disciplinei bugetare în ultimul trimestru, când se concentrează, de regulă, cele mai mari plăți ale anului.
Ce reprezintă datele Eurostat
Datele trimestriale publicate de Eurostat arată că deficitul administrației publice al României, calculat ca procent din PIB-ul trimestrial și ajustat sezonier, a crescut de la 5,5% în primul trimestru din 2026 la 9,2% în trimestrul al doilea.
Pe aceeași serie ajustată sezonier, Eurostat a raportat un deficit de 9,6% din PIB în trimestrul al treilea din 2024, 9,9% în trimestrul al patrulea din 2024, 9,2% în primul trimestru din 2025, 7,7% în trimestrul al doilea, 7,1% în trimestrul al treilea și 7,3% în ultimul trimestru al anului trecut. În 2026, indicatorul a coborât la 5,5% în primul trimestru, înainte de a urca la 9,2% în trimestrul al doilea.
Ministerul Finanțelor arată că media primului semestru din 2026 pe seria ajustată sezonier a fost de 7,35%, sub media de 8,45% din aceeași perioadă a anului trecut și sub mediile anuale din 2024 și 2025. Primul trimestru din 2026 a înregistrat cea mai scăzută valoare din seria prezentată de minister.
Potrivit instituției, „evoluția deficitului este dată de dinamica seriei complete a indicatorului, nu de compararea a două trimestre selectate”. Ministerul mai precizează că „pe ansamblu, seria ajustată sezonier arată un ritm de creștere al deficitului mai redus în 2026 decât în fiecare dintre ultimii doi ani”.
De ce a crescut deficitul de la 5,5% la 9,2% în trimestrul al doilea
Creșterea indicatorului în trimestrul al doilea reflectă, potrivit Ministerului Finanțelor, inclusiv particularitățile calendarului investițiilor și ale plăților bugetare. Anul 2026 este unul atipic în privința investițiilor publice, întrucât România a trebuit să finalizeze până la 31 august proiecte și obiective aferente PNRR. Astfel, o parte dintre cheltuielile care, în mod obișnuit, s-ar fi realizat în trimestrele al treilea și al patrulea au fost efectuate mai devreme.
„Anul 2026 este unul atipic în ceea ce privește investițiile publice. România a trebuit să finalizeze până la 31 august proiecte importante, ceea ce a însemnat că o parte din cheltuielile care, în mod obișnuit, se realizau spre finalul anului, în trimestrele III și IV, au fost efectuate mai devreme, în primul semestru”, se precizează în comunicat
Plățile pentru investiții publice au totalizat 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea din 2026, față de 21,7 miliarde de lei în primul trimestru. Ministerul susține că această concentrare a cheltuielilor, alături de alte fluxuri bugetare cu caracter neregulat, explică o parte din evoluția indicatorilor trimestriali.
Prin urmare, „diferența dintre indicatorii celor două trimestre reflectă în principal particularitățile calendarului investițiilor și al plăților bugetare și nu indică, în sine, o accelerare structurală a cheltuielilor publice”.
Datele trimestriale Eurostat pentru 2026 sunt provizorii și pot fi revizuite la publicările următoare. Acestea sunt calculate de Institutul Național de Statistică în metodologia europeană ESA 2010 și sunt exprimate ca procent din PIB-ul trimestrial, în variante ajustate sezonier și neajustate.
Ministerul Finanțelor precizează că „datele publicate de Eurostat la 21 octombrie 2026 sunt conturile trimestriale ale administrației publice - venituri, cheltuieli și sold -, calculate de Institutul Național de Statistică în metodologia europeană ESA 2010 și transmise Eurostat, exprimate ca procent din PIB-ul trimestrial, în variantă ajustată sezonier și neajustată, cu caracter provizoriu pentru 2026”.
Evaluarea poziției fiscale a României în cadrul procedurii europene de deficit excesiv se face pe baza datelor anuale validate, publicate în notificările din aprilie și octombrie ale anului următor. Ministerul subliniază că „evaluarea poziției fiscale în metodologia europeană se realizează pe ansamblul anului, la notificările din aprilie și octombrie ale anului următor, pe date validate, nu provizorii”.
Deficitul cash și deficitul ESA arată lucruri diferite
Ministerul Finanțelor atrage atenția că indicatorii trimestriali publicați de Eurostat nu trebuie confundați cu execuția bugetului general consolidat, calculată în metodologia națională cash. Cele două metodologii folosesc reguli diferite de înregistrare a veniturilor și cheltuielilor și pot reflecta perioade de referință diferite.
Deficitul cash la 30 iunie 2026 a fost de 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, cu 28,8 miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Acest indicator reflectă încasările și plățile efective. În schimb, deficitul ESA urmărește momentul recunoașterii economice a veniturilor și cheltuielilor și include ajustări privind creanțele, obligațiile, operațiunile financiare, dobânzile, fondurile europene și entitățile clasificate în sectorul administrației publice.
Ministerul explică diferența dintre cele două metodologii prin faptul că „deficitul cash reflectă încasările și plățile efective; deficitul ESA urmărește recunoașterea economică a veniturilor și cheltuielilor și include ajustări privind creanțele, obligațiile, operațiunile financiare, dobânzile, fondurile europene și entitățile clasificate în sectorul administrației publice”.
Obligațiile înregistrate, dar neachitate, reprezintă una dintre componentele diferenței dintre cele două metodologii, însă nu și cea mai mare, potrivit ministerului. În cazul investițiilor, datele transmise de Institutul Național de Statistică arată că valoarea lucrărilor înregistrate pe principiul contabilității de angajamente în primul semestru a fost de același ordin de mărime cu plățile de investiții din execuția cash.
Ministerul Finanțelor precizează că „obligațiile înregistrate și neachitate fac parte din această diferență, dar reprezintă doar una dintre componente, și nu cea mai mare”. În ceea ce privește investițiile, instituția arată că „o acumulare de facturi neplătite s-ar fi reflectat într-o valoare înregistrată superioară plăților”.
Și perioadele de referință diferă. În metodologia europeană, impozitele încasate într-o lună sunt atribuite lunii anterioare, în care s-a născut obligația de plată. Astfel, veniturile fiscale aferente unui an corespund, în esență, încasărilor din februarie până în ianuarie al anului următor, iar fiecare trimestru include încasările din prima lună a trimestrului următor. Din acest motiv, compararea directă a deficitului cash cu cel ESA pentru un anumit trimestru nu oferă o imagine completă a execuției bugetare.
Pe seria neajustată sezonier, deficitul primului semestru a scăzut de la 3,7% din PIB în 2024 și 3,6% în 2025 la 3,4% în 2026, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor. Instituția precizează că procentele trimestriale nu pot fi însumate sau mediate pentru a calcula deficitul semestrial, deoarece trimestrele au ponderi diferite în PIB-ul anual.
Ministerul arată că „pe seria brută, deficitul primului semestru este mai mic decât în fiecare dintre ultimii doi ani, iar diferența dintre cele două trimestre din 2026 ține de calendarul execuției, nu de o schimbare de tendință”.
Datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB
Datoria publică a României a ajuns la 58,9% din PIB la sfârșitul anului 2025, față de 48,3% în 2022, o creștere de peste zece puncte procentuale în trei ani. Costurile acestei evoluții se reflectă și în cheltuielile cu dobânzile, care au totalizat 29,4 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
România se află în procedura de deficit excesiv din 2020. Ministerul Finanțelor afirmă că dezechilibrele acumulate în mai mulți ani necesită o corecție de durată și că ritmul deficitului, calculat pe seria ajustată sezonier a Eurostat, a coborât de la aproape 10% din PIB în a doua jumătate a anului 2024 la o medie de 7,35% în primul semestru din 2026.
Instituția subliniază că „România a acumulat o serie de dezechilibre majore în mai mulți ani, succesiv, iar corecția acestora, demarată în 2025 este de durată”.
În ceea ce privește perspectivele pentru anul în curs, agențiile internaționale de rating estimează deficite apropiate de obiectivul asumat de România: 5,8% din PIB pentru Moody’s, 5,9% pentru Fitch și 6,25% pentru S&P. Primele două estimări se situează sub ținta de 6% din PIB indicată pentru 2026 în metodologia ESA, în timp ce prognoza S&P este ușor peste acest nivel.
Guvernul mizează pe reducerea cheltuielilor în ultimul trimestru
Execuția bugetului general consolidat, calculată în metodologia națională cash, a indicat un deficit de 1,03% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026, de 2% la șase luni și de 3,82% la nouă luni. La aceeași dată din 2025, deficitul cash era de 5,35% din PIB.
Potrivit Ministerului Finanțelor, „execuția bugetului general consolidat, conform metodologiei naționale, a prezentat la finele trimestrului I 2026 un deficit de 1,03% din PIB-ul anual, la șase luni un deficit de 2,0%, iar la nouă luni de 3,82% din PIB”, evoluție pe care instituția o consideră „compatibilă cu ținta de 6,2% din PIB stabilită pentru 2026, în condițiile menținerii disciplinei bugetare în trimestrul IV al anului”.
Potrivit Ministerului Finanțelor, încadrarea în ținta de deficit de 6,2% din PIB asumată pentru 2026 ar lăsa pentru ultimul trimestru un spațiu de aproximativ 2,4 puncte procentuale din PIB, echivalentul a circa 49 de miliarde de lei. Acesta este însă un trimestru în care se concentrează, în mod obișnuit, cele mai mari plăți ale anului.
Ministerul consideră că o gestionare prudentă a cheltuielilor este esențială pentru atingerea obiectivului. Instituția susține prioritizarea cheltuielilor esențiale și evitarea angajării unor costuri care nu răspund unor nevoi imediate și pot fi amânate.
În comunicat, ministerul afirmă: „România trebuie să prioritizeze cheltuielile esențiale și să evite angajarea unor costuri care nu se justifică prin nevoi imediate și care pot fi amânate”.
În acest context, rectificarea bugetară este prezentată drept o prioritate, cu obiectivul reducerii cheltuielilor care nu sunt necesare și al concentrării resurselor asupra investițiilor în curs și funcționării esențiale a statului.
Investițiile publice au ajuns la 107,8 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,2 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, în mare parte datorită fondurilor europene.
Ministerul Finanțelor estimează că atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB ar reprezenta aproximativ jumătate din ajustarea necesară pentru trecerea de la deficitul de 9,2% din 2024 la pragul de 3% din PIB. Restul corecției ar urma să fie realizat în anii următori, iar întârzierea consolidării fiscale implică, potrivit instituției, costuri suplimentare cu dobânzile.
„Fiecare an în care corecția întârzie se plătește în dobânzi”
Ministerul afirmă că va continua să prezinte transparent componentele care explică diferențele dintre deficitul cash și deficitul ESA, în colaborare cu Institutul Național de Statistică, pe măsură ce datele sunt validate și detaliate. Instituția subliniază că caracterul provizoriu al datelor trimestriale impune prudență în formularea concluziilor definitive, fără a diminua importanța monitorizării evoluției finanțelor publice.
România a înregistrat una dintre cele mai importante ajustări fiscale din Uniunea Europeană în 2025, însă rămâne statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar. Ministerul Finanțelor susține că procesul de consolidare trebuie continuat prin controlul cheltuielilor și al angajamentelor bugetare, precum și prin reflectarea corectă și transparentă a obligațiilor statului.
Instituția își încheie mesajul subliniind că „disciplina bugetară presupune atât controlul plăților și al angajamentelor, cât și reflectarea corectă și transparentă a tuturor obligațiilor statului”.
