Spitalele, ambulanțele și pompierii ar urma să primească bani în regim de urgență până la sfârșitul lunii octombrie, printr-o primă rectificare bugetară menită să acopere cheltuielile de funcționare pe care mai multe instituții publice nu le mai pot susține din fondurile pe care le au în prezent. Anunțul a fost făcut, luni, de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, după audierile din Parlament, iar planul prevede și o a doua rectificare, la finalul lui noiembrie, pentru ajustările de care va mai fi nevoie, notează Agerpres.
„Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie care să acopere cheltuieli de funcţionare şi nevoile stringente pentru toţi ordonatorii. O parte dintre ele este identificată, o parte urmează să fie identificată şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie”, a explicat Nazare.
Prima rectificare este gândită ca un fel de intervenție rapidă, necesară pentru a stinge crizele apărute în ultimele luni în instituțiile cele mai expuse, de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență până la serviciile de ambulanță, unde problemele țin inclusiv de banii pentru combustibil.
„Vorbim de IGSU, vorbim de Ministerul Sănătăţii, vorbim de zona de ambulanţe, de cheltuieli cu combustibilul acolo, în aceste zone vorbim de Ministerul Sănătăţii, de Ministerul de Interne, avem sume identificate şi le vom acoperi la rectificare, astfel încât să nu fie probleme până la finalul anului”, a afirmat ministrul.
Cât de mare va fi suma nu se știe încă. Potrivit lui Nazare, cifra exactă va fi stabilită abia după ce noul Guvern va fi învestit, iar miniștrii și ceilalți ordonatori de credite vor verifica de câți bani au nevoie instituțiile pe care le conduc.
Ambele rectificări vor fi construite astfel încât România să rămână în ținta de deficit bugetar asumată pentru acest an, a subliniat ministrul, care a recunoscut însă că atingerea acestui obiectiv nu este deloc garantată, nici anul acesta, nici anul viitor.
„Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului. În acelaşi timp, am vorbit foarte deschis şi transparent astăzi şi de presiunile pe care le avem în acest moment şi de riscurile pe care le avem în acest moment legate de menţinerea acestei ţinte în 2026 sau 2027”, a declarat Nazare.
Una dintre cele mai mari necunoscute ține de banii europeni din PNRR. Statul așteaptă rambursările aferente cererilor de plată cinci și șase, dar are de acoperit și costurile proiectelor care nu au fost terminate la timp și pentru care finanțarea europeană nu mai poate fi folosită.
„Dacă vorbim de 2026, vorbim, bineînţeles, de sumele pe care le vom vedea efectiv rambursat din PNRR din cererea cinci şi şase şi de sumele rămase de executat din proiectele care n-au fost terminate la timp pentru PNRR. Există un stoc de astfel de proiecte şi un volum care va trebui acoperit în 2026 şi 2027 şi trebuie găsită formula viabilă în care să putem să acoperim aceste sume”, a spus ministrul.
Presiuni vin și din zona energiei. Statul a plătit deja peste cinci miliarde de lei pentru compensarea prețurilor la electricitate și gaze, iar datoriile încă neachitate ar putea ajunge la cinci până la opt miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală pe care o va face ANRE, autoritatea de reglementare din energie.
Cea mai mare factură restantă vine însă din justiție. Sumele pe care statul le datorează magistraților în baza unor hotărâri judecătorești definitive ajung la aproximativ 12,7–13 miliarde de lei, iar Nazare a precizat că premierul urmează să deschidă discuții pentru plata lor în tranșe, într-o formulă care să nu dea peste cap planul de reducere a deficitului.
