Dacă până acum persoanele defavorizate primeau direct pachetele cu alimente, de acum înainte acestea ar putea fi înlocuite cu vouchere sau tichete valorice.
Schimbarea ar crea însă dezechilibre majore în piață, afectând atât românii beneficiari, cât și producătorii români din industria agroalimentară și favorizând marile lanțuri de hipermarketuri.
Opt asociații patronale care reunesc cei mai mari producători români din industria agroalimentară atrag atenția că o serie de modificări în programul "Sprijin pentru persoanele defavorizate în vederea asigurării alimentelor de bază / mese calde" vor da naștere unor probleme serioase atât pentru beneficiarii programului, cât și pentru industria autohtonă.
Practic, principala modificare este înlocuirea alimentelor distribuite direct către persoanele vulnerabile cu vouchere, pe care acestea ar urma să le folosească în marile lanțuri de hipermarketuri pentru a-și cumpăra diverse produse.
Această precizare este inclusă în Ghidul Solicitantului publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, coordonatorul fondurilor europene și instituția care gestionează relația României cu Uniunea Europeană.
Schimbarea nu doar că ar îngreuna accesul acestor persoane la alimentele propriu zise (având în vedere că vorbim despre persoane în vârstă sau cu dizabilități, care se deplasează cu greutate), ci ar însemna și o reducere a ajutorului efectiv pe care-l primesc.
Lansat în 2020, acest program este finanțat în cea mai mare parte din fonduri europene, prin Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS), potrivit adevarul.ro.
Până acum, el a presupus distribuirea de ajutoare sub formă de produse alimentare de bază către aproximativ 1,2 milioane de români care trăiesc sub pragul sărăciei, beneficiarii fiind în cea mai mare parte pensionari, persoane cu dizabilități fizice și psihice, familii monoparentale și oameni fără adăpost.
Practic, cei 1,2 milioane de beneficiari au primit, o dată la jumătate de an, câte un pachet cu produse alimentare de bază.
Ce conțin pachetele cu 24 de kilograme de alimente
- făină albă de grâu (5 pungi de 1 kg);
- mălai (4 pungi de 1 kg);
- paste făinoase (2 pungi de 400 g)
- ulei (4 sticle de 1 l);
- zahăr (2 pungi de 1 kg);
- orez (4 pungi de 1 kg);
- conserve din carne de vită (5 cutii de 300 g);
- conserve din carne de porc (3 cutii de 300 g);
- conserve pate de ficat de porc (5 cutii de 200 g);
- borcane de compot de fructe (2 borcane de 720 ml);
- gem de fructe (1 borcan de 360 g);
- gem de fructe dietetic (1 borcan de 360 g).
Aceste pachete distribuite către românii defavorizați conțineau alimente furnizate de firme din România, produse autohton, la fabrici românești.
Prețurile pentru produsele respective nu includeau adaosul de retail, pentru că marfa era livrată direct de acești producători către autoritățile (în special Prefecturi din toată țara), care se ocupau mai departe de distribuirea pachetelor către românii săraci.
Cine ar câștiga de pe urma voucherelor de alimente
Acum însă, persoanele vulnerabile ar urma să primească tichete valorice pe care să le cheltuiască în marile magazine.
Aici, însă, vor achiziționa astfel de produse, însă la prețul de la raft, care include adaosurile retailerilor și care reflectă toate costurile suportate pe lanțul de distribuție, de la energie, transport și fiscalizare în țările de origine, pentru că vorbim despre alimente produse în alte țări.
Măsura ar ajuta într-adevăr autoritățile locale, care nu vor mai fi responsabile cu distribuirea acestor alimente către beneficiari, însă pentru aceștia din urmă s-ar putea dovedi a fi problematică.
Totodată, arată specialiștii din industrie, metoda livrării directe de produse elimină orice risc de fraudare sau folosire incorectă a fondurilor: produsele alimentare nu pot fi revândute pentru că au etichete diferite de produsele de pe piață, pe care este indicat clar faptul că reprezintă ajutoare finanțate prin fonduri europene.
Totodată, beneficiarii primesc doar alimente de bază, necesare oricărei gospodării, în timp ce voucherele și bonurile valorice pot fi fraudate.
Au existat cazuri în care unele persoane au dat tichetele unui operator economic local, precum magazinul sau chiar barul din localitate, în schimbul unor produse specifice, care nu pot fi achiziționate cu vouchere.
Din aceste motive, opt organizații patronale care reunesc marii producători din industria agroalimentară românească cer Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să revină asupra Ghidului și să includă iar pachetele alimentare, așa cum a fost și în etapa precedentă a programului.
Federația Romalimenta, Patronatul Rompan, Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, Asociația Română a Cărnii, Federația Sindalimenta, Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România, Organizația Interprofesională a Cerealelor și Oleaginoaselor (OIPCOPD) și Asociația Patronală Română din Industria Laptelui continuă discuțiile cu reprezentanții MIPE și vor avea o întâlnire cu noul ministru, Adrian Câciu, pentru a-i cere ca voucherele să fie măcar parțial înlocuite cu pachete alimentare propriu-zise, așa cum s-a întâmplat în trecut.
De unde vin banii pentru pachetele cu alimente și cine sunt beneficiarii
Finanțarea a fost asigurată prin șase tranșe a câte 250 de milioane de lei, adică aproximativ 300 de milioane de euro.
Pachetele cu alimente vor ajunge la 1.188.852 beneficiari eligibili din toată țara:
- familii și persoane singure cărora le este stabilit, prin dispoziție scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat
- familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei
- persoane sau familii aflate temporar în situații critice de viață, respectiv victime ale calamităților, persoane dependente sau în alte situații asemănătoare stabilite prin anchetele sociale și care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, precum și persoanele care locuiesc în așezările informale.
Sunt sancţiuni dure pentru persoanele care vând pachetele de 24 de kilograme cu alimente, anunţa recent Marcel Boloş.
Cei care vând pachetele cu cele 24 de kilograme de alimente riscă excluderea din lista beneficiarilor şi trebuie anunţată Poliţia locală sau Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
"Dacă sunt astfel de situaţii (să vândă produsele/pachetele - n.r.) în care totuşi noi le dăm pentru a le asigura traiul zilnic şi totuşi aceste produse fac obiectul comercializării, trebuie sesizat de îndată fie MIPE sau structurile de poliţie locală pentru că ordonanţa prevede sancţiuni dure pentru astfel de situaţii, mergând chiar până la excluderea din categoria beneficiarilor.
Scopul acestei forme de sprijin este să îi ajutăm să treacă cu bine de această perioadă de criză", mai spunea Marcel Boloş.
