De exemplu, dacă avem un credit de 250.000 de lei şi o rată bancară de 2,500 de lei, dacă vrem să amânăm pe nouă luni plata ratei bancare, se strânge o dobândă de peste 10.000 lei.
Practic, această dobândă se va împărți pe următoarele 60 de luni și rata, de fapt, va deveni 2.675 lei pentru următorii 5 ani.
Această variantă ar putea fi un colac de salvare pentru oamenii care își pierd locul de muncă în aceste momente sau care au reduceri de salarii, însă nu este lipsită de riscuri.
Gheorghe Ialomițeanu, fost ministru de Finanțe, a explicat ce putem face dacă alegem această opțiune, dar şi la ce trebuie să fim foarte atenți.
"Sigur că cea mai bună soluție ar fi ca să ramburseze împrumutul, că nu se știe și cu dobânda de politică monetară, dacă nu va crește și va crește și ROBOR-ul.
A doua într-adevăr, ar fi o restructurare. Dacă, într-adevăr, pentru beneficiarul creditului este o perspectivă ca să nu-și piardă locul de muncă.
Dar ar trebui și totuși să fie o negociere între bănci și client, sub supravegherea Băncii Naționale, pentru că băncile au încasat dobânzi foarte mari, au obținut anul trecut un profit de două-trei ori mai mari decât înainte de perioada de criză.
Și orice amânare are și un risc, că nu se știe ce se întâmplă în perioada următoare, că nu observăm o reducere a dobânzilor.
S-ar putea băncile, prin faptul că au depozite foarte mari, să reducă dobânzile, chiar să nu mai țină cont de ROBOR. Pentru că dacă băncile au lichiditate, bă, Banca Națională le sancționează și ar trebui să dea chiar cu dobândă negativă, pentru că băncile comerciale n-au voie să țină lichidități în cadrul băncilor.
Ar putea să fie o altă poliță a băncilor de a merge pe plasarea de capital, de împrumuturi, pentru a nu rămâne cu lichiditățile. Şi băncile vor avea o problemă legat de lichidități, deplasarea lichidității", a spus în emisiunea Decisiv de la Antena 3 CNN, Gheorghe Ialomițeanu, fost ministru de Finanțe.
