Furturile din muzeele europene au devenit tot mai violente, iar Europol dă drept exemplu jaful de la Muzeul Drents din Olanda, unde hoții au folosit explozibili pentru a fura coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur. Agenția europeană avertizează că infractorii renunță tot mai mult la metodele discrete și folosesc arme, topoare, baroase și explozibili pentru a ajunge la obiecte de patrimoniu de mare valoare, potrivit The Guardian.
Agenția de poliție a UE a declarat că, deși furturile din muzee erau în general considerate o formă nonviolentă de criminalitate organizată împotriva proprietății, statele membre au detectat recent o schimbare „către metode violente și forțate”, ceea ce ar putea indica implicarea unor noi rețele infracționale axate pe anumite artefacte culturale.
Raportul arată: „Spre deosebire de traficanții obișnuiți de bunuri culturale, care evită de regulă violența și sunt specializați în criminalitatea organizată împotriva proprietății sau în furtul de bunuri culturale, acești indivizi au adesea antecedente de implicare în alte tipuri de infracțiuni.
„În plus, unii hoți prinși în cazuri recente par să își coordoneze eforturile ad-hoc, fiind adesea recrutați la nivel local prin rețelele sociale și canale de comunicare instantanee, fără să aibă legături anterioare între ei. Acest lucru diferă de structura obișnuită a rețelelor infracționale implicate în traficul de bunuri culturale, care funcționează de regulă în jurul unui grup restrâns organizat de un lider.”
Raportul, publicat luni, a constatat că metalele prețioase și bijuteriile sunt țintele preferate, datorită valorii lor în creștere și ușurinței cu care aurul și argintul pot fi topite, iar pietrele prețioase pot fi scoase din monturi.
„În mod similar, artefactele din porțelan chinezesc antic sunt probabil vizate de traficanții de bunuri culturale pentru câștiguri financiare”, se arată în raport. „Pe fondul cererii ridicate, acestea pot fi vândute cu ușurință pe piața de artă.”
Europol a declarat că o serie de jafuri recente arată că unii hoți nu au ezitat să folosească explozibili sau să recurgă la violență. În ianuarie 2025, o bandă a detonat explozibili pentru a pătrunde în Muzeul Drents din Țările de Jos și a furat mai multe artefacte dacice, dintre care multe au fost recuperate ulterior.
Raportul adaugă: „În unele cazuri, infractorii folosesc arme de foc pentru a intimida personalul de securitate și vizitatorii. Unele furturi din muzee au implicat agresiuni fizice directe asupra angajaților, cum ar fi legarea acestora sau folosirea forței fizice. În cazurile raportate, utilizarea forței este strâns legată de operațiuni țintite, ceea ce sugerează identificarea prealabilă a unor obiecte specifice și executarea unor planuri elaborate dinainte.”
Europol a arătat că patru suspecți cu glugă, înarmați cu bâte de baseball și topoare, au furat în 2024 șapte obiecte decorate cu aur și diamante din Muzeul de Artă Cognacq-Jay din Paris, în timp ce jaful de la Luvru, din octombrie 2025, a implicat un nivel similar de violență.
„Pentru a ajunge la artefactele vizate, hoții de la Luvru au spart un geam și au amenințat paznicii și vizitatorii”, se arată în raport. „Au spart vitrinele din Galeria Apollo și au furat bijuterii în valoare estimată la 88 de milioane de euro.”
Europol a precizat că, deși este nevoie de mai multe dovezi, este posibil ca hoții de nivel inferior specializați în jafuri din muzee să fie recrutați aleatoriu „ca un serviciu infracțional”.
Agenția a adăugat: „În mod alternativ, unii actori și unele rețele infracționale, active de regulă pe alte piețe ale criminalității, au realizat potențialul scăzut de risc și profit ridicat al jafurilor din muzee.”
