Comisia Europeană a cerut Guvernului să găsească măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu anvelopa salarială din noua variantă a Legii salarizării, au declarat surse oficiale pentru Antena 3 CNN. Potrivit unui răspuns al Comisiei, obținut de Antena 3 CNN, una dintre măsurile sugerate de Comisie este extinderea contribuției CASS pentru pensii. În prezent, CASS pentru pensii se aplică pentru veniturile mai mari de 3.000 de lei.
Guvernul României s-a consultat cu Comisia Europeană pe noua variantă a legii salarizării în sectorul bugetar. Potrivit noului proiect, anvelopa salarială a fost majorată de la 8 miliarde de lei în plus, la 12 miliarde de lei, ceea ce a dus la avertismente din partea Comisiei.
Oficialii de la Bruxelles au transmis Guvernului că România trebuie să identifice și să adopte măsuri pentru compensarea impactului fiscal suplimentar, în raport cu scenariul prudent de 8 miliarde de lei discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu adoptarea legii salarizării sau, de preferat, înainte de adoptarea acesteia. Acest lucru este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating, au transmis oficialii Comisiei, care au și sugerat „o posibilă măsură”: extinderea contribuției CASS pentru pensii.
De asemenea, în contextul modificării proiectului pentru sectorul Sănătății, Comisia a transmis că orice majorare acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități trebuie compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii.
„În ceea ce privește Sănătatea, există o neconcordanță între fișierul cu estimările de cost și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege diferă de cea utilizată pentru calcularea costurilor (legea conține referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei). (...) În plus, legea ar trebui să precizeze în mod clar că factorii de ajustare trebuie stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice majorare acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități trebuie compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, a transmis Comisia, potrivit răspunsului consultat de Antena 3 CNN.
Comisia Europeană a mai cerut un calendar clar pentru plata restanțelor datorate sectorului Justiției, potrivit surselor citate.
Ce a negociat Dragoș Pîslaru cu Comisia Europeană
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, le-a transmis angajaților din educație și sănătate că sumele prevăzute în actualul proiect al legii salarizării sunt "maximul pe care România și-l permite în acest moment". El a avertizat cu privire la riscul ca România să fie retrogradată la "junk" dacă nu adoptă noua lege a salarizării. Sindicatele au respins proiectul, despre ca re au spus că este „cea mai proastă variantă” din cele asumate de Ministerul Muncii.
"Înțelegerea mea este că două dintre partide sunt de acord să susțină proiectul legii salarizării. Au înțeles responsabilitatea politică a momentului, care nu ține doar de jalonul din PNRR de 770 de milioane de euro, ci ține de faptul că, așa cum am văzut la ultima evaluare a agenției de rating Moody’s, acolo unde scrie secțiunea ce s-ar putea face ca să fie un upgrade al economiei, spune adoptarea legii salarizării unitare.
Practic, în acest moment există o corelație între reforma pe care o avem pe PNRR și predictibilitatea în finanțele publice pe care se așteaptă să vadă investitorii internaționali și, evident, agențiile de rating, pentru ca să se asigure că 2027 și mai ales 2028, an electoral, nu încep din nou populismele, adică tot ceea ce am făcut în ultima perioadă a guvernului Bolojan, de ajustare fiscală, cu costuri importante pe care românii le-au suportat - și asta recunosc de fiecare dată, că nu este o perioadă ușoară - dar tot acest efort ar putea fi irosit dacă începem din nou să intrăm într-o epocă în care se fac promisiuni nefondate", a spus Pîslaru la Digi24.
Pîslaru a vorbit și despre negocierile avute cu Comisia Europeană.
"Ce am încercat să fac în relația cu Comisia Europeană și cu Ministerul de Finanțe este să explorez orice modalitate prin care am putea eșalona, etapiza, crește bugetele, mai ales pentru educație și sănătate, știind că acolo există niște așteptări mari și că sunt sectoare importante pentru societate. Și vă spun - și e bine să audă toți profesorii, toate cadrele medicale, că această valoare pe care o avem, de aproape jumătate, de aproape 6 miliarde de lei în bugetul pe care îl avem acuma, numai pentru cele două familii ocupaționale, educație și sănătate, este maximul pe care România și-l permite în acest moment", a continuat el. "Orice fel de promisiune pe care sindicatele o fac, anumite partide o fac sindicatelor, că lasă, venim noi şi vă dăm mai mult, este vânare de vânt, este o ipocrizie", a adăugat Pîslaru.
Noua Lege a salarizării este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR și are asociată o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro.
România riscă să piardă 770 de milioane de euro
Potrivit surselor Antena 3 CNN, există și riscul ca termenul să fie depășit dacă legea ajunge la Curtea Constituțională. Într-un asemenea scenariu, Comisia Europeană ar putea considera că jalonul nu a fost îndeplinit la timp. Situația nu ar însemna însă automat pierderea întregii sume. Aceleași surse susțin că, dacă legea intră în vigoare până în octombrie, România ar putea primi o penalizare de aproximativ 20 de milioane de euro, dar jalonul ar fi considerat în cele din urmă îndeplinit, iar plata prevăzută prin PNRR ar putea veni în noiembrie.
Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au primit joi o nouă variantă a proiectului. Radu Burnete anunța atunci că documentul respectă, „în principiu”, atât obligațiile asumate prin PNRR, cât și limitele fiscale pe care România trebuie să le respecte. Partidele au primit câteva zile pentru a analiza proiectul și a veni cu observații înaintea discuției finale cu președintele.
Varianta aflată acum în discuție pleacă de la o anvelopă de aproximativ 12 miliarde de lei pentru salariile din sistemul public, cu patru miliarde de lei mai mult decât forma analizată inițial. Banii suplimentari ar urma să provină din măsuri compensatorii și reduceri de cheltuieli, nu din noi taxe, potrivit surselor. Dacă partidele ajung la un acord, două proiecte ar urma să fie adoptate împreună: Legea salarizării și pachetul care conține măsurile fiscale necesare pentru a acoperi costurile acesteia.
Sănătatea și Educația ar urma să primească împreună peste jumătate din suma prevăzută, iar banii suplimentari vor fi folosiți în special pentru corectarea diferențelor dintre diferitele familii ocupaționale. În forma discutată acum, peste 70% dintre angajații de la stat ar urma să beneficieze de creșteri salariale. Pentru gărzile făcute în weekend este prevăzută o plată cu 30% mai mare.
Există însă o condiție politică importantă: proiectul trebuie asumat de toate cele patru partide. La discuțiile de la Cotroceni s-ar fi convenit că, dacă nu se ajunge la consens, niciunul dintre PSD, PNL, USR și UDMR nu va depune separat propria variantă de lege.
Potrivit unor surse politice, marți președintele Nicușor Dan va avea ultima discuție cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pe noua lege a salarizării.
