Miliardarul nigerian Aliko Dangote pregătește construirea unei rafinării de petrol de 15 miliarde de dolari în apropierea orașului vechi Lamu din Kenya, sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Proiectul, susținut de guvernul kenyan, este contestat de localnici, operatori din turism și ecologiști, care se tem de impactul asupra mediului și asupra zonei istorice, potrivit The Wall Street Journal.
De șapte secole, zona de coastă joasă a orașului vechi Lamu, așezat în fața apelor turcoaz ale coastei Kenyei, i-a atras deopotrivă pe comercianți și pe speculatori. Dar puțini au vrut să-și lase amprenta asupra țărmului său mărginit de mangrove la fel de hotărât precum cel mai bogat om din Africa, magnatul petrolier nigerian Aliko Dangote.
Miliardarul pregătește terenul pentru construirea unei uriașe rafinării de cealaltă parte a golfului față de portul comercial swahili vechi de 700 de ani, pe care Organizația Națiunilor Unite l-a desemnat drept o comoară mondială, în această porțiune nealterată a coastei Oceanului Indian.
Dangote Industries a început deja testele
Planurile pregătesc terenul pentru o confruntare între Dangote și oficialii kenyeni preocupați de dezvoltarea economică, care susțin proiectul și locurile de muncă promise de acesta, pe de o parte, și operatorii din turism și ecologiștii, îngrijorați de impactul potențial asupra orașului Lamu și insulelor învecinate, precum și asupra caracterului unui loc izolat care s-a dovedit remarcabil de rezistent la schimbare, pe de altă parte.
Dangote Industries a început deja testele solului și comandă echipamente pentru rafinărie, potrivit vicepreședintelui grupului, Devakumar V.G. Edwin. „Vrem să facem acest lucru într-un ritm accelerat”, a spus el.
La sfârșitul lunii septembrie, un tribunal kenyan a dispus suspendarea lucrărilor, după ce peste 100 de locuitori din Lamu au dat în judecată proiectul, susținând că rafinăria amenință terenuri ancestrale unde familiile lor au cultivat pământul și și-au îngropat membrii familiei timp de generații.
Oficialii kenyeni spun că proiectul, în valoare de 15 miliarde de dolari, ar consolida securitatea energetică a Kenyei și ar reduce dependența Africii de Est de importurile de combustibili rafinați din Golf. De asemenea, spun ei, proiectul ar crea 60.000 de locuri de muncă în construcții și în exploatarea rafinăriei. Guvernul kenyan a achiziționat o participație în proiect, care beneficiază de un puternic sprijin politic, consolidat de efectele războiului dintre SUA și Iran asupra piețelor internaționale de energie.
ONU descrie orașul vechi Lamu, inclus pe lista patrimoniului mondial, drept „cea mai veche și cel mai bine conservată așezare swahili din Africa de Est”. Străzile sale înguste și labirintice sunt mărginită de clădiri din piatră care îmbină stiluri arhitecturale swahili, arabe, persane, indiene și europene.
Insula Lamu, o uriașă valoare culturală
Timp de sute de ani, negustorii au urmat vânturile alizee spre sud, venind din Oman și din alte zone ale Peninsulei Arabe și aducând pe coasta Africii orice, de la mătase și porțelan până la alamă și hârtie. Se întorceau atunci când vânturile își schimbau direcția, iar tradiționalele lor ambarcațiuni cu pânze, numite dhow, transportau sclavi, mirodenii, pari de mangrovă, fildeș și piei.
Insula Lamu este o oază fără mașini, unde măgarii transportă încărcături de cărămizi de coral de-a lungul promenadei de pe mal, iar turiștii ajung de la aeroport cu barca.
„Oamenii vin aici pentru că locul dă senzația că se află la marginea lumii”, a spus Jamil Mbarak, a cărui familie deține complexul Banana House and Wellness Centre din Shela, următoarea așezare de pe plajă după orașul vechi Lamu.
Guvernul kenyan a construit deja un mare port de containere pe continent, la câțiva kilometri de insula Lamu, ale cărui lumini și macarale pot fi văzute de pe acoperișul complexului Banana House. Mbarak se teme că priveliștea ar putea fi în curând afectată de petrolierele care vor trece prin zonă, iar briza ar putea aduce mirosuri industriale de la rafinărie.
Portul a fost construit ca punct terminus al unui coridor economic planificat în valoare de 25 de miliarde de dolari, cu drumuri, căi ferate și o conductă de petrol care să lege Lamu de Sudanul de Sud și Etiopia, țări fără ieșire la mare.
Deși portul construit de chinezi a fost deschis în 2021, lucrările la restul coridorului au încetinit din cauza deficitului de finanțare și a atacurilor asupra muncitorilor din construcții comise de gruparea extremistă islamistă al-Shabaab, cu baza în Somalia. Portul însuși a rămas în mare parte neutilizat.
Recent însă, containere cu mărfuri destinate Golfului au umplut terminalul de containere anterior gol, după ce au fost redirecționate către Kenya din cauza perturbărilor create de războiul din Iran în strâmtoarea Ormuz. În primele șase luni ale acestui an, portul Lamu a gestionat un volum de mărfuri dublu față de cel înregistrat în întregul an 2025, potrivit administratorului Abdulaziz Mzee. Oficialii kenyeni văd rafinăria drept o oportunitate pentru relansarea portului și a coridorului economic în ansamblu, iar unii localnici se așteaptă la o infuzie de resurse într-o zonă a Kenyei care nu a beneficiat de creșterea economică de care s-au bucurat Nairobi și portul Mombasa, aflat mai la sud de-a lungul coastei.
Familia lui Jamil Mbarak deține complexul Banana House and Wellness Centre din Shela, următoarea așezare de pe plajă după orașul vechi Lamu.
Dangote Industries spune că va importa cea mai mare parte a țițeiului pe care intenționează să îl rafineze din Nigeria, SUA, Brazilia, Libia, Angola și Ghana și că va exporta produsele rafinate prin portul existent din Lamu, pe care compania spune că îl va extinde.
Demersul lui Dangote vine după succesul rafinăriei sale în valoare de 20 de miliarde de dolari de lângă Lagos, Nigeria, care a atins capacitatea maximă în februarie, tocmai la timp pentru a furniza lumii motorină, combustibil pentru avioane și benzină care nu trebuie să treacă prin strâmtoarea Ormuz sau prin îngusta cale navigabilă Bab al-Mandeb, aflată în colțul sud-vestic al Peninsulei Arabe. Dangote intenționează să dubleze capacitatea rafinăriei nigeriene, până la 1,4 milioane de barili pe zi. În septembrie, compania sa a început să vândă acțiuni în această instalație, în încercarea de a strânge 1,6 miliarde de dolari de la până la 10 milioane de acționari.
Compania estimează că rafinăria din Lamu va procesa 700.000 de barili de țiței pe zi.
Monicah Muthoni Marubu, parlamentar kenyan din comitatul Lamu, a declarat că, deși statutul insulei ca patrimoniu ar trebui protejat, acesta reprezintă doar o mică parte dintr-un comitat mai mare.
„Iubim industria turismului, este un contributor major la economia noastră”, a spus Marubu. Dar, a adăugat ea, turismul nu este suficient pentru a asigura locuri de muncă pentru majoritatea oamenilor.
„Cultura noastră este frumoasă, dar nu putem mânca cultură”, a spus ea.
Rafinăria va procesa 700.000 de barili de țiței pe zi
Dangote Industries estimează că rafinăria din Lamu va procesa 700.000 de barili de țiței pe zi. Dangote Industries promite să respecte standardele stricte ale Uniunii Europene și ale SUA privind calitatea petrolului și protecția mediului, pentru a se asigura că poate vinde pe oricare dintre cele două piețe, și spune că a solicitat certificări de mediu.
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, care desemnează siturile patrimoniului mondial, spune că a cerut guvernului kenyan informații despre planurile pentru rafinăria din Lamu. Agenția nu a luat însă o poziție cu privire la proiect.
UNESCO „a considerat în mod constant că activitățile industriilor extractive sunt incompatibile cu statutul de patrimoniu mondial”, a declarat o purtătoare de cuvânt a agenției. „Deși un proiect de rafinărie nu constituie în sine o activitate a industriei extractive, ca în cazul oricărui proiect major de dezvoltare, compatibilitatea sa cu protejarea unui sit al patrimoniului mondial ar trebui evaluată pe baza potențialului său impact” asupra a ceea ce ONU numește „valoarea sa universală excepțională”.
Ar fi necesare studii de mediu și de patrimoniu înainte de a se lua decizii cu privire la rafinărie, a spus purtătoarea de cuvânt.
„Acest proiect amenință să afecteze unul dintre cele mai fragile ecosisteme din Africa de Est, în timp ce obligă Kenya să se angajeze într-un viitor riscant bazat pe combustibili fosili”, a declarat Sherelee Odayar, activistă a Greenpeace Africa.
„Decizii de o asemenea amploare nu pot ocoli oamenii din Lamu.”
Lamu găzduiește 70% din pădurile de mangrove ale Kenyei, care constituie un important rezervor de carbon și sunt esențiale pentru reproducerea vieții marine și pentru păsările migratoare. Studiile guvernamentale au estimat că mai mult de o treime dintre aceste mangrove ar putea fi pierdute în timpul dezvoltării coridorului economic. Localnicii spun că lucrările de dragare pentru port au afectat deja recifele de corali, ceea ce a dus la o scădere a vieții marine și a interesului turiștilor pentru un loc popular pentru snorkeling.
Omar Lali, pescar, își repară plasele în pregătirea pentru următorul sezon de pescuit în Lamu.
Proiectele de dezvoltare anterioare, inclusiv portul și centralele abandonate pe cărbune și eoliene, au lăsat fermierii și pescarii implicați în dispute care au durat ani de zile cu privire la despăgubiri și relocare.
Pescarii se tem că extinderea operațiunilor industriale va restricționa accesul la zonele de pescuit din apropierea țărmului, obligându-i să se aventureze în ape mai riscante.
