Camera Deputaților a adoptat Legea ANI, cu 183 de voturi „pentru”, 84 „împotrivă” și 3 abțineri, din 270 exprimate. Odată cu ea, intră în scenă un formular nou, gândit special pentru ochii publicului: „Fișa publică privind interesele relevante pentru exercitarea funcției”. Astfel, cetățeanul vede că un demnitar are, de pildă, imobile sau credite și în ce ordin de mărime se încadrează, dar fără detaliile concrete care apăreau până acum în declarația de avere.
› Vezi galeria foto ‹
Ce conține fișa, capitol cu capitol
Documentul începe cu datele de identificare – nume, funcție, instituție – și continuă cu un capitol de active.
La bunurile imobile, nu se mai publică locul, adresa, suprafața sau valoarea fiecărei proprietăți. În loc de asta, imobilele sunt grupate pe trei categorii, după modul în care au fost dobândite: prin cumpărare, construire sau schimb; prin donație ori moștenire; sau prin hotărâre judecătorească și alte moduri prevăzute de lege. Pentru fiecare categorie se trece doar un prag valoric în euro, dintr-o grilă care merge de la 1–50.000 de euro până la peste 1.000.000 de euro.
Aceeași logică se aplică la bunurile mobile: mijloacele de transport supuse înmatriculării și utilajele agricole sau industriale. Nu se publică marca, modelul, anul fabricației sau valoarea individuală, ci tot un prag cumulat pe categorie, de la 1-25.000 de euro în sus.
La fel sunt tratate și bunurile de valoare semnificativă a căror valoare cumulată depășește 5.000 de euro.
Urmează activele financiare, indicate tot printr-o valoare cumulată încadrată într-un prag, și un capitol despre participații, acțiuni sau părți sociale deținute în societăți. Aici se publică denumirea firmei și nivelul participației – peste 5% și până la 20%, peste 20% și sub 50%, sau 50% și peste – dar nu și valoarea propriu-zisă a participației.
La veniturile ocazionale (premii, jocuri de noroc, donații, cadouri, moșteniri, bunuri înstrăinate) valoarea nu se exprimă în bani, ci în număr de salarii minime brute pe economie, tot pe intervale.
Iar la veniturile proprii din ultimul an fiscal, demnitarul doar bifează categoriile din care a încasat bani – salarii, chirii, dividende, activități independente și așa mai departe – fără să publice suma.
Capitolul de pasive cuprinde creditele, împrumuturile și datoriile financiare, indicate prin valoarea cumulată aflată în sold, încadrată într-un prag valoric.
Ultimele capitole vizează funcțiile și calitățile deținute – în entități publice și private, dar și în partide sau alte formațiuni care participă la alegeri – și contractele finanțate din bani publici sau de la societăți cu capital de stat.
Modificările la Legea ANI, aproape de final
Formularul face parte din pachetul de modificări legislative în domeniul integrității, reexaminat după observațiile Curții Constituționale. Comisiile juridică și de constituționalitate ale Camerei Deputaților, reunite luni, au dat raport favorabil propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative în acest domeniu.
Ședința nu a fost una lină: după mai bine de trei ore în care deputații s-au contrazis pe procedura de vot, a urmat o pauză în care au discutat punctele aflate în divergență. Într-un final, membrii celor două comisii au convenit o formulă prin care textele legii sunt puse în acord, prin amendamente, cu observațiile Curții Constituționale.
Proiectul care privește funcționarea Agenției Naționale de Integritate merge acum la Senat, forul care decide definitiv.
„Amendamentul amantelor”
Drumul acestei legi a fost însă unul foarte accidentat. Ea trecuse de Senat cu două amendamente controversate: amendamentul PSD care îl vizează pe președintele USR Dominic Fritz, dar și cel al AUR care prevede că și partenerele demnitarilor trebuie să-și publice declarațiile de avere și interese. Al doilea, poreclit „amendamentul amantelor”, obliga la depunerea declarațiilor de avere inclusiv „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Tocmai această formulare a aprins dezbaterile. În Comisia juridică a Senatului, liberalul Daniel Fenechiu a atras atenția că expresia ar putea include și cuplurile de același sex, iar senatorul USR Ștefan Pălărie a întrebat, la modul practic, ce se întâmplă dacă un demnitar are două iubite.
Mai mult, chiar Agenția Națională de Integritate a transmis că nu dispune de mecanisme prin care să verifice astfel de relații. Un senator AUR încercase, la rândul lui, să-și liniștească colegii spunând că amendamentul nu vizează „amantele”, ci doar concubinele.
Întâlnirea de la CCR care a umbrit decizia
Pe acest fond tensionat s-a suprapus un al doilea scandal, de această dată la vârful justiției. Chiar înainte ca CCR să se pronunțe, a ieșit la iveală o întâlnire între președinta Curții, Simina Tănăsescu – judecător-raportor pe dosarul Legii ANI – și premierul interimar Ilie Bolojan, liderul PNL, unul dintre partidele care atacaseră legea. Controversa a fost atât de mare încât Tănăsescu a predat dosarul altui judecător-raportor, Csaba Asztalos, iar unii membri ai Curții au cerut chiar amânarea deciziei.
Ce a decis, până la urmă, Curtea Constituțională
În ședința de luni, CCR a dat un verdict împărțit. „Amendamentul Fritz” a fost declarat constituțional. În schimb, prevederile din amendamentul AUR au picat: Curtea a stabilit, cu unanimitate, că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este neconstituțională.
Motivarea Curții este că sintagma este „contrară cerinţelor de calitate a legii şi dreptului la viaţă privată” și a fost respinsă din cauza că „este imprecisă prin conţinutul său normativ”. În plus, „legiuitorul nu poate ataşa obligaţii juridice în privinţa persoanelor care au relaţii personale nerecunoscute juridic de stat”, a mai transmis Curtea. Tot neconstituțională a fost declarată și publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului sau soției demnitarului.
Miza depășește disputa politică: de această lege depinde un jalon din PNRR, în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro, cu termen la 31 august pentru remedierea problemelor – de aici și graba cu care textele trec acum prin comisii spre forma finală.
