Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat, vineri seară, motivarea deciziei de constituţionalitate privind „amendamentul Fritz” din Legea ANI, motivând că „încheie un mandat a cărui integritate a fost afectată”. Judecătorii adaugă faptul că o situaţie de conflict de interese ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat afectează funcţia publică.
Curtea Constituţională menţionează faptul că legea „nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancţiuni care s-ar autoexclude reciproc”, ci o singură formă de răspundere cu sancţiuni bine definite din punct de vedere juridic, menite să protejeze integritatea funcţiei, fără să fie încălcat art.1 alin.(5) din Constituţie.
CCR adaugă faptul că, după intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituţional şi nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui.
„Deci, chiar şi în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situaţii nedrepte, el nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicţie cu acest principiu constituţional”, se arată în motivarea deciziei.
Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancţiune personală pentru o faptă din trecut, ci „încheie o funcţie sau un mandat a cărui integritate a fost afectată”.
CCR subliniază că se impune luarea în considerare a efectelor viitoare „ale situaţiei juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrităţii publice ca fiind o situaţie în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi”.
„Ca atare, o situaţie de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează şi afectează integritatea funcţiei, demnităţii publice ori a mandatului, ceea ce conduce la discreditarea însăşi a funcţiei/demnităţii/mandatului exercitat care se întinde pe întregul interval temporal al executării sancţiunii de către titularul funcţiei/demnităţii publice/mandatului”, se arată în motivare.
Judecătorii CCR vorbesc despre o „alterare” a autorităţii şi a „imaginii” funcţiei publice ca efect în viitor al situaţiei juridice generate de fapta funcţionarului, faptă săvârşită sub legea veche.
Curtea constată că este necesară „racordarea integrativă a efectelor juridice produse sub vechea reglementare la noua concepţie şi soluţie legislativă pentru a asigura coeziunea acţiunii statului în domeniul funcţiei publice”.
În motivarea sa, CCR concluzionează că legea nu face altceva decât să pună capăt unei alterări grave a integrităţii funcţiei şi să redea credibilitatea şi calităţile distinctive ale acestora.
„A interzice legiuitorului să protejeze integritatea funcţiei/ demnităţii/ mandatului de drept public când aceasta a fost esenţialmente afectată printr-o acţiune nelegală a titularului său temporar pe motiv că acestuia din urmă i s-a aplicat o sancţiune echivalează cu abandonarea standardelor de protecţie asociate funcţiei publice privite lato sensu şi cu un regres al statului de drept”, transmite CCR.
Curtea Constituţională a României a decis, luni, că „amendamentul Fritz” din Legea ANI este constituțional. Acesta presupune încetarea de drept a funcției/demnitații publice la 30 de zile de la intarea în vigoare a legii pentru cei care sunt declarați definitv în conflict de interese.
USR a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) Legea ANI, la o zi după ce aceasta a fost adoptată de Parlament cu amendamentul „Fritz”, depus de PSD, și amendamentul AUR privind averile partenerelor demnitarilor.
Peste 120 de persoane sunt vizate de acest amendament.
Marți, Președintele Nicușor Dan a spus că nu este convins de decizia Curții Constituționale privind Legea integrității și așteaptă motivarea judecătorilor.
Și Ilie Bolojan a criticat decizia privind „amendamentul Fritz”, spunând că schimbarea regulilor pentru un caz concret poate transforma legea într-un instrument de „vendetă politică” și poate expune România unui nou risc de condamnare la CEDO.
El a cerut, la rândul său, publicarea rapidă a motivării CCR, astfel încât Parlamentul să poată modifica legea înainte de termenul de 31 august, important pentru jalonul din PNRR.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a spus marți că „Dominic Fritz trebuie să rămână în continuare președintele USR”. „Eu voi vota pentru reconfirmarea rolului de președinte pentru Fritz, pentru că mesajul nu poate să fie că, în fața unui abuz, facem un pas în spate”, a spus ea, la Antena 3 CNN. Ulteriori, Fritz a fost reconfirmat în fruntea partidului.
În Timișoara a avut loc și un protest pentru susținerea lui Dominic Fritz.
