Israelienii vor merge la vot marți, 27 octombrie, pentru a alege un nou parlament, iar sondajele arată o cursă extrem de strânsă între principalele partide israeliene. Actualul premier, Benjamin Netanyahu, ar putea să piardă din nou puterea după patru ani extrem de complicați și după o guvernare care a divizat și mai mult Israelul. Datele dintr-un sondaj agregat publicate de publicația Haaretz arată că opoziția are prima șansă să obțină majoritatea în viitorul Knesset și că Netanyahu ar putea să piardă scaunul de prim-ministru în favoarea lui Gadi Eisenkot, general în rezervă și rival politic care a încercat să-și creeze o imagine de outsider centrist.
Proiecțiile cu o zi înainte de vot arată că blocul anti-Netanyahu are șansă să obțină în jur de 54 de mandate, în timp ce actuala coaliție ar putea obține 50. În Knesset sunt 120 de locuri, ceea ce înseamnă că, pentru a forma o coaliție majoritară, este nevoie de 61 de mandate.
În Israel, sistemul electoral folosește metoda proporțională (cu liste închise) de alocare a mandatelor și un prag electoral de 3,25%. Asta înseamnă că alegerile produc, în general, parlamente fragmentate cu multe partide care au un număr relativ mic de mandate. Astfel de sisteme electorale promovează coaliții cu multe partide și consens politic.
![]()
Sursă: Haaretz
Blocul de opoziție este format din formațiunea Yashar a lui Gadi Eisenkot, formațiunea cu șanse mari să câștige alegerile, partidul „Împreună” al fostului premier Naftali Bennett, Democrații, conduși de Yair Golan și partidul Israel Beiteinu.
Din blocul lui Netanyahu fac parte partidului premierului, Likud și alte partide din zona dreptei radicale sioniste pecum Otzma Yehudit, Sionismul Religios și Shas.
Sondajul agregat Haaretz arată că pe primul loc ar urma să se claseze Yashar cu 22,3%, pe locul doi ar urma Likud cu 20%. Pe locuri trei și patru ar urma alte două partide din blocul anti-Netanyahu – „Împreună” și Democrații.
Pe locul cinci ar urma să ajungă Lista Comună a israelienilor arabi. Având în vedere faptul că niciunul dintre cele două blocuri nu ar ajunge de unul singur la 61 de mandate, e posibil ca partidele arabe să fie „kingmaker” după alegeri.
Competiție dură
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu părea de multă vreme sortit să piardă puterea la alegerile din Israel, însă competiția s-a întețit pe măsură ce scrutinul se apropie, iar adversarii săi nu au o cale clară către guvernare.
Marți, alegătorii vor vota pentru partide, iar mandatele parlamentare vor fi distribuite candidaților de pe listele acestora, potrivit sistemului de reprezentare proporțională.
Iată câteva informații despre principalii candidați la primele alegeri parlamentare din Israel de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a aruncat Orientul Mijlociu într-o perioadă de turbulențe, Israelul intrând în război în Liban și Gaza și lansând atacuri aeriene împotriva Iranului.
Premierul Netanyahu
Aflat la putere în cea mai mare parte a perioadei de după 2009, după un prim mandat de prim-ministru în anii 1990, Netanyahu a devenit imaginea Israelului pe scena internațională și un personaj care provoacă diviziuni profunde pe plan intern.
Susținătorii îl numesc „Regele Bibi” și îl consideră liderul puternic de care Israelul are nevoie pentru a se apăra într-o regiune ostilă.
Netanyahu luptă pentru supraviețuirea politică și pentru a rămâne în libertate. În prezent, este căutat de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război comise în Gaza, acuzații pe care le respinge, și judecat în Israel pentru fapte de corupție, de care se declară nevinovat.
Sondajele de opinie au arătat o scădere puternică a sprijinului pentru partidul său, Likud, după atacul din 7 octombrie, care i-a afectat grav reputația de garant al securității Israelului.
Politicile guvernului său privind relația dintre religie și stat au provocat, de asemenea, nemulțumiri în rândul multor israelieni. Dar Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, a demonstrat în repetate rânduri că știe să supraviețuiască politic.
El a declarat că dorește să formeze un guvern „de largă uniune națională” după alegeri, dacă va câștiga. În cazul unui blocaj politic, Netanyahu ar putea rămâne prim-ministru interimar timp de mai multe luni.
Liderii opoziției
Gadi Eisenkot, în vârstă de 66 de ani, este fostul șef al armatei israeliene, care și-a pierdut un fiu în luptele din Gaza.
Eisenkot și-a construit imaginea unui politician din afara sistemului tradițional, a unui militar și adept al unei politici ferme de securitate, ale cărui origini modeste și sacrificii familiale contrastează puternic cu deceniile petrecute de Netanyahu în funcții de conducere și cu procesele de corupție care continuă să-l urmărească.
El conduce un nou partid de centru, numit Yashar, cuvânt care în ebraică înseamnă „drept” sau „onest”.
Naftali Bennett, în vârstă de 54 de ani, este un fost prim-ministru de dreapta, fost membru al trupelor de comando, fost colaborator al lui Netanyahu și milionar provenit din industria tehnologiei.
El și-a unit forțele cu fostul prim-ministru Yair Lapid. Cei doi au mai cooperat în trecut, ultima dată când Netanyahu a fost dat jos de la putere și a fost format guvernul de rotativă, care a inspirat și alte construcții politice din afara Israelului. Atunci, Naftali a condus guvernul jumătate de mandat și Lapid cealaltă jumătate.
Noul lor partid se numește Împreună, iar mesajele sale electorale se concentrează asupra vindecării unei „națiuni traumatizate” și readucerii țării pe drumul cel bun.
Alianța lor, formată în ciuda poziționării celor doi la capete diferite ale spectrului politic, l-a înlăturat pe Netanyahu de la putere după alegerile din 2021.
Avigdor Lieberman, în vârstă de 68 de ani, fost ministru al apărării, a fost cândva un aliat apropiat al lui Netanyahu.
Promotor al unei politici de securitate chiar mai dure decât cea a fostului său șef, Lieberman a părăsit guvernul Netanyahu în 2018, acuzându-l pe prim-ministru că este prea indulgent față de militanții palestinieni din Gaza.
De atunci, el a devenit unul dintre cei mai vehemenți critici ai lui Netanyahu.
Partidul său, Israel, Casa Noastră, beneficiază de un sprijin important din partea comunității imigranților proveniți din fostele republici sovietice.
Yair Golan, în vârstă de 64 de ani, este un fost general apreciat pentru că a salvat oameni dintr-unul dintre locurile atacate de Hamas pe 7 octombrie.
El conduce partidul Democrații, format din rămășițele Partidului Laburist, o formațiune cu un rol istoric important în politica israeliană, și din partidul de stânga Meretz, mai mic.
Coaliția lui Netanyahu și aliații ultra-ortodocși
Bezalel Smotrich, ministru de finanțate în actualul guvern Netanyahu, în vârstă de 46 de ani, și ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, de 50 de ani, au atras amândoi o atenție internațională intensă din cauza politicilor lor de extremă dreapta față de palestinieni.
Smotrich a fost unul dintre principalii promotori ai extinderii rapide a coloniilor israeliene din Cisiordania, exprimându-și speranța că aceasta va „îngropa” ideea înființării unui stat palestinian.
Ben-Gvir, condamnat în 2007 pentru incitare rasistă împotriva arabilor, a promovat pedeapsa cu moartea pentru militanții palestinieni condamnați, înăsprirea condițiilor de detenție pentru palestinienii încarcerați și facilitarea accesului israelienilor la arme de foc.
Ambii politicieni au pledat pentru expulzarea palestinienilor din Fâșia Gaza și pentru recolonizarea enclavei de către Israel.
Netanyahu s-a bazat ani la rând pe două partide evreiești ultraortodoxe, Iudaismul Unit al Torei și Shas, pentru a-și asigura supraviețuirea politică.
Solicitările acestora ca membrii comunităților pe care le reprezintă să fie în mare parte exceptați de la serviciul militar obligatoriu, alături de participarea redusă a acestor comunități pe piața muncii și dependența lor de ajutoarele de stat, au provocat nemulțumirea multor israelieni, cu atât mai mult în vreme de război.
Potențialul „kingmaker”
Partidele care nu sunt aliniate în mod clar niciuneia dintre cele două tabere ar putea înclina balanța în favoarea lui Netanyahu sau a adversarilor săi.
Printre acestea se numără Ra'am și Lista Comună, cele două formațiuni care reprezintă minoritatea arabă, ce constituie aproximativ 20% din populația Israelului.
Lor li se adaugă un nou partid de dreapta, numit Poporul Israelului, și o formațiune de centru-dreapta, Rezerviștii, ambele înregistrând rezultate fluctuante în sondajele de opinie.