Alegătorii din Belarus votează, duminică, în scrutinul prezidențial, în urma căruia actualul președinte Aleksandr Lukașenko este așteptat să câștige fără probleme un al șaptelea mandat, notează The Guardian.
În vârstă de 70 de ani, Lukașenko avea 39 de ani când a ajuns, în 1994, la cârma țării pe care o conduce, de atunci, neîntrerupt.
Acest fost șef de fermă s-a dovedit, în timp, un aliat fidel al Moscovei, amintește sursa citată.
Urnele s-au deschis în Belarus la ora locală 8.
După un model folosit cu succes de Vladimir Putin în alegerile din Rusia, din 2024, Lukașenko și-a ales "contracandidați" practic necunoscuți și fără șanse, doar pentru a da evenimentului o aparență de democrație.
Criticile la adresa președintelui sunt interzise în Belarus.
Majoritatea persoanelor cu care jurnaliștii străini au stat de vorbă la Minsk și în alte orașe și-au exprimat sprijinul pentru Lukașenko, dar s-au temut să își spună numele de familie.
Primele "alegeri" după reprimarea brutală a opoziției, începută în urmă cu mai bine de patru ani
Opoziția politică a declanșat proteste masive împotriva lui Lukașenko în 2020, acuzându-l pe acesta că a fraudat alegerile prezidențiale din acel an.
Drept răspuns, autoritățile au început din ordinul președintelui o represiune brutală, întinsă pe multe săptămâni.
Peste o mie de persoane arestate în legătură cu evenimentele de atunci sunt încă încarcerate.
Toți opozanții politici ai regimului sunt, fie închiși, fie în exil.
Acest triumf obținut prin teroare a fost marcat, vineri, de Lukașenko într-un discurs susținut pe un stadion din Minsk.
„Toți adversarii și dușmanii noștri ar trebui să înțeleagă: nu sperați, nu se va repeta niciodată ceea ce am avut în 2020”, a avertizat el.
Organizația Națiunilor Unite estimează că 300.000 de belaruși au părăsit țara începând cu 2020, dintr-o populație de nouă milioane. Majoritatea s-au refugiat în Polonia și Lituania.
Aceștia nu vor putea vota, deoarece autoritățile de la Minsk au eliminat votul în străinătate.
Șefa diplomației UE: Lukașenko nu are nicio legitimitate
Liderul opoziției belaruse în exil, Svetlana Tihanovskaia, a denunțat votul prezidențial de duminică drept o „farsă”.
Ea a candidat la prezidențiale împotriva lui Lukașenko după ce soțul său, Serghei Tihanovsi, a fost arestat. În 2021, acesta din urmă a fost condamnat la 18 ani de închisoare.,
Tihanovskaia i-a îndemnat pe disidenți să rămână pregătiți pentru oportunitatea de a-și schimba țara, dar a recunoscut că „nu a venit încă momentul”.
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a denunțat, la rândul său, așa-numitul scrutin prezidențial din Belarus și a declarat că „Lukașenko nu are nicio legitimitate”.
Lukashenko has clung to power for 30 years.
— Kaja Kallas (@kajakallas) January 25, 2025
Tomorrow, he’ll reappoint himself in yet another sham election.
This is a blatant affront to democracy.
Lukashenko doesn’t have any legitimacy.
Lukașenko a primit pe teritoriul său arme nucleare tactice din Rusia
O mare parte din reușita lui Lukașenko de a se menține la putere este, aparent, datorată relației sale speciale cu președintele rus Vladimir Putin.
Lunașenko a permis Moscovei să folosească teritoriul belarus pentru a invada Ucraina în 2022.
Ulterior, a acceptat desfășurarea de arme nucleare tactice din Rusia pe teritoriul său.
În trecut, Lukașenko a păstrat un oarecare echilibru între relațiile sale cu Uniunea Europeană și cu Rusia, însă, din 2020, liderul de la Minsk a devenit dependent politic și economic de Moscova.
Presa internațională notează că Belarusul lui Lukașenko a păstrat o mare parte din tradițiile și infrastructura Uniunii Sovietice, iar economia țării este în mare parte planificată de stat.
