Câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace urmează să fie anunțat în curând. Procesul de selecție al laureaților este unul secret. Anul acesta, Comitetul Nobel norvegian l-a selectat pe câștigător dintr-o listă de nominalizări formată din 208 persoane și 79 de organizații. Nici anul acesta, Donald Trump nu a făcut un secret din faptul că râvnește la această distincție prestigioasă. Președintele american susține că membrii Comitetului Nobel și-ar pierde din „credibilitate” dacă nu i-ar acorda premiul nici de această dată, relatează CNN.
Inițiatorul Premiului Nobel pentru Pace este magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei și deținătorul a altor peste 300 de patente, scrie Agerpres.
Premiul Nobel pentru Pace este oferit de Comitetul Nobel Norvegian, format din cinci membri aleși de parlamentul norvegian pentru un mandat de șase ani, cu posibilitatea de a fi realeși.
Medalia premiului este realizată din aur masiv și reprezintă portretul lui Alfred Nobel, fiind concepută de sculptorul norvegian Gustav Vigeland. Este singurul Premiu Nobel acordat la Oslo, în Norvegia.
Cum este decis câștigătorul
Procesul nominalizărilor pentru Premiul Nobel pentru Pace începe, în fiecare an, în luna septembrie. Academicieni, laureați Nobel și parlamentari din toată lumea au avut la dispoziție până la data de 31 ianuarie pentru a trimite propunerile.
Comitetul norvegian, format din cinci persoane numite de Parlamentul de la Oslo, scurtează apoi această listă uriașă la 20 sau 30 de potențiali câștigători. Lista scurtă rămâne secretă. Informațiile despre nominalizați și cei care i-au nominalizat rămân secrete timp de 30 de ani.
De asemenea, în timpul procesului de evaluare, membrii comitetului au dreptul să mai adauge nume pe listă. Membrii comitetului pot, de asemenea, să se consulte cu diverse persoane, de regulă profesori norvegieni cu expertiză în domeniul în care este ales câștigătorul.
Comitetul ia decizia în ultima întâlnire dinaintea anunțării câștigătorului/câștigătoarei și, deobicei, se face printr-un vot unanim.
Comitetul „se va raporta întotdeauna la voința lui Alfred Nobel”, care include cele trei criterii privind „promovarea păcii, dezarmarea și cooperarea internațională”, a explicat Haakon Gjerløw, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO).
„Există teme diferite (...), dar acestea trebuie întotdeauna corelate cu testamentul lui Nobel”, a declarat acesta.
Obsesia lui Donald Trump pentru acest premiu
Donald Trump și-a exprimat public dorința de a câștiga Premiul Nobel pentru Pace aproape de fiecare dată când a avut ocazia, inclusiv în Biroul Oval în această săptămână, scrie CNN.
„Nu știu care va fi decizia lor. Au reputația de a nu-l acorda unor oameni ca mine”, a declarat Trump miercuri, referindu-se la anunțul de astăzi.
Președintele american a susținut apoi că refuzul de a-i acorda distincția ar reprezenta „o mare pierdere de credibilitate pentru ei”. „Și nu spun asta din dispreț”, a adăugat președintele.
Donald Trump a reiterat apoi că a adus pacea „în opt războaie” în timpul mandatului său, o afirmație pe care CNN o descrie drept exagerată.
Experții spun însă că este puțin probabil ca el să câștige. „Este foarte greu de văzut cum s-ar putea alinia idealurile Comitetului Nobel pentru Pace cu politicile și pozițiile adoptate efectiv de președinte.
Acesta este un președinte care a amenințat cu anihilarea unui stat membru al Organizației Națiunilor Unite, în acest caz Iranul, în discursul său din fața Adunării Generale a ONU. Este un președinte care a declarat deschis că acțiunile sale nu sunt constrânse de dreptul internațional”, a declarat Karim Haggag, directorul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.
Nominalizările pentru premiu s-au încheiat la 31 ianuarie, ceea ce înseamnă că distincția vizează adesea evenimentele din anul precedent.
În 2025, o încetare a focului în Gaza, negociată cu implicarea administrației Trump, a intrat în vigoare, deși rămâne fragilă, iar atacurile israeliene au ucis de atunci peste 1.000 de palestinieni.
Emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au încercat să negocieze un acord de pace pentru a pune capăt războiului declanșat de Rusia în Ucraina, însă nu au obținut până acum progrese semnificative.
Tot anul trecut, Donald Trump a amenințat că va prelua Groelanda și forțele americane au lansat un raid asupra unui complex din Venezuela pentru a-l captura pe președintele de atunci, Nicolas Maduro.
Comitetul ia în continuare în considerare și evenimentele petrecute după 31 ianuarie în cadrul evaluării candidaților. În această perioadă, Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, ucigând mii de oameni în Iran și Liban și provocând luni întregi de instabilitate în Orientul Mijlociu.
Cine au fost câștigătorii Premiului Nobel în trecut
Anul trecut, distincția a fost acordată Mariei Corina Machado, lidera opoziției din Venezuela.
Mișcarea japoneză Nihon Hidankyo a câștigat, în 2024, Premiul Nobel pentru Pace, pentru „eforturile sale pentru a se ajunge la o lume fără arme nucleare”, potrivit Comitetului Nobel norvegian. Mișcarea japoneză Nihon Hidankyo a fost fondată la 10 august 1956 de supraviețuitori ai bombardamentelor nucleare de la Hiroshima și Nagasaki din august 1945, relatează Agerpres.
Premiul Nobel pentru Pace, în 2023, a fost acordat activistei iraniene pentru drepturile omului Narges Mohammadi pentru lupta ei împotriva opresiunii femeilor din Iran și lupta pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți. Premiul pentru Pace recunoaște, de asemenea, sutele de mii de oameni care, în anul precedent, au demonstrat împotriva politicilor regimului din Iran în raport cu femeile.
În 2022, activistul belarus Ales Bialiațki, organizația rusă de apărare a drepturilor omului „Memorial” și organizația ucraineană „Centrul pentru Libertăți Civile” au fost laureații Premiului Nobel pentru Pace, fiind recompensați pentru eforturile lor de a documenta abuzurile asupra drepturilor omului, potrivit Comitetului Nobel din Norvegia.
În anii anteriori, premiile pentru Pace au fost acordate Mariei Ressa și lui Dmitri Andreyevich Muratov „pentru eforturile lor în slujba libertății de exprimare, care este o precondiție a democrației și dezvoltării durabile” (2021) și Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU pentru „eforturile sale de luptă împotriva foametei, pentru contribuția la îmbunătățirea condițiilor de pace în zonele afectate de conflicte și pentru că a jucat un rol esențial în eforturile de a împiedica utilizarea foametei ca armă de război” (2020), conform https://www.nobelprize.org/.
Prima distincție de acest gen a fost acordată în 1901, în comun, fondatorului Crucii Roșii, Henry Dunant, și liderului mișcării franceze pentru pace „Société française pour l'arbitrage entre nations”, Frederic Passy.
Premiul nu a fost atribuit în anii: 1914-1916, 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1948, 1955-1956, 1966-1967 și 1972.
Distincția a fost acordată de 105 ori, pentru 142 de laureați: 111 persoane și 31 de organizații, potrivit https://www.nobelprize.org.
Cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace este Malala Yousafzai, care avea vârsta de 17 ani în anul acordării premiului, în 2014. Joseph Rotblat este, până în prezent, cel mai vârstnic laureat al Premiului Nobel pentru Pace, având 87 de ani în anul primirii premiului în 1995.
Singurul laureat care a respins Premiul Nobel pentru Pace este politicianul vietnamez Le Duc Tho, care a fost distins în anul 1973, alături de secretarul de stat american Henry Kissinger pentru negocierile pe care cei doi le-au purtat pentru încheierea acordului de pace privind războiul din Vietnam (1959 - 1975). Le Duc Tho a motivat, la acel moment, că nu se află în poziția de a accepta Premiul Nobel pentru Pace, făcând trimitere la situația politică de la acel moment din Vietnam, conform https://www.nobelprize.org.
Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2013.
În 2012, premiul a fost decernat Uniunii Europene, pentru eforturile depuse în slujba păcii, reconcilierii, democrației și apărării drepturilor omului în Europa.
În anul 2011, au fost trei laureate ale Premiului Nobel pentru Pace: Ellen Johnson Sirleaf, Leymah Roberta Gbowee și Tawakkul Karman - cele trei fiind recompensate pentru „eforturile nonviolente în favoarea siguranței femeilor și a drepturilor acestora de a participa la procesele de pace”.
Disidentul chinez Liu Xiaobo a fost laureatul premiului, în 2010, „pentru lupta sa îndelungată și nonviolentă pentru drepturile fundamentale în China”, potrivit motivației juriului.
În 2009, premiul a fost atribuit președintelui american Barack Obama, iar în 2008, fostului președinte finlandez, Martti Ahtisaari, autorul planului de reglementare a statutului provinciei Kosovo.
Comisia interguvernamentală a ONU pentru schimbări climatice și fostul vicepreședinte american, Albert Arnold (Al) Gore Jr. au fost laureați ai Premiului Nobel pentru Pace în 2007.
Expertul în economie Muhammad Yunus din Bangladesh, supranumit și bancherul săracilor (2006), Agenția Internațională pentru Energie Atomică și directorul său, Mohamed El Baradei (2005), fostul președinte american Jimmy Carter (2002), secretarul general al ONU, Kofi Annan (2001), fostul președinte al URSS, Mihail Gorbaciov (1990), fostul secretar de stat american, George C. Marshall (1953), și Institutul de Drept Internațional (1904) sunt alte câteva dintre numele intrate în istorie pentru aportul pe care l-au adus păcii la nivel mondial și care au fost răsplătite cu această înaltă distincție.
