Preşedinţia
franceză a Uniunii Europene a afirmat deja într-o declaraţie
scrisă că o continuare a acţiunilor militare ale Rusiei ar putea
afecta relaţia Uniunii cu Moscova. Patru ţări est-europene, membre
ale Uniunii, au mers şi mai departe şi au denunţat aşa-numita
?politică imperialistă? a Rusiei. Consiliul de Securitate al
ONU nu a reuşit, nici la a treia încercare, să adopte un apel
la încetarea focului între Georgia şi
Rusia.
Preşedintele în exerciţiu al Consiliului de
Securitate, ambasadorul Belgiei la ONU, a recunoscut că adoptarea
unei declaraţii comune ar fi ?foarte dificilă sau chiar
imposibilă?. Rusia condiţionează încetarea focului de
retragerea trupelor georgiene care au ocupat aproape în
întregime Osetia de Sud. La rândul său, preşedintele
georgian Mihail Saakaşvili pune condiţia încetării
atacurilor aeriene ale Rusiei, calificate drept ?crime de
război?.
Un demnitar al Departamentului de Stat american a
declarat totuşi, sub acoperirea anonimatului, că şi Georgia ?are
partea sa de răspundere? pentru conflict. Preşedintele George
Bush, aflat la Beijing, a avut convorbiri telefonice atât cu
Saakaşvili cât şi cu liderul rus Dmitri Medvedev, dar nu a
reuşit să-i convingă să înceteze focul. Statele occidentale
au intrat în alertă mai ales după ce aviaţia rusă a
bombardat portul Poti, unde se află un terminal petrolier, iar
Azerbaidjanul şi-a suspendat exportul de petrol prin
Georgia.
Preşedinţia franceză a Uniunii Europene i-a cerut
Rusiei să respecte suveranitatea şi integritatea Georgiei şi a
avertizat-o că relaţiile bilaterale ar putea avea de suferit dacă
acţiunile militare vor continua. Pe un ton şi mai dur, Polonia,
Letonia, Lituania şi Estonia au cerut, într-o declaraţie
comună, Uniunii Europene şi NATO să se opună ?propagării
politicii imperialiste şi revizioniste în estul Europei?.
?Acţiunea forţelor armate ruse este contrară legislaţiei
internaţionale şi constituie de fapt un act de agresiune?, a
precizat şeful statului polonez, Lech Kaczynski.
Antena 3
