După recentele atacuri asupra frigiderelor din supermarketuri, electrocasnicele din locuințe ar putea fi următoarele vizate, a avertizat marți șeful securității cibernetice al Uniunii Europene, care a cerut Europei să investească mai mult pentru a contracara amenințările cibernetice tot mai mari, scrie Euronews.
Avertismentul vine într-un moment în care Europa s-a confruntat în ultimele luni cu numeroase incidente cibernetice, care au stârnit îngrijorare largă, nu doar în rândul guvernelor, ci și al publicului, legată de cât de vulnerabilă este societatea în fața atacurilor cibernetice și de cât de pregătit este continentul să facă față amenințărilor viitoare.
„Securitatea nu ar trebui și nu poate fi tratată ca un lucru secundar”, a declarat pentru AFP Juhan Lepassaar, directorul executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA). „Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, poimâine ar putea fi electrocasnicele și așa mai departe”.
Toate incidentele pot fi evitate, iar securitatea cibernetică nu este ieftină, a spus Lepassaar, însă întrebarea, în opinia lui, este: „Suntem pregătiți să investim ca să facem asta posibil?”
„Când ne uităm la peisajul amenințărilor, imaginea nu este tocmai roz”, a subliniat Lepassaar.
Incidentele recente variază de la vulnerabilitatea PHP, care a determinat numeroase guverne din UE să își închidă site-urile pentru a împiedica exploatarea lor de către hackeri, până la valul de atacuri cibernetice asupra frigiderelor din supermarketuri și din băncile de sânge din Franța și alte opt țări, provocate de vulnerabilități ale unor programe software învechite.
Amenințările cibernetice evoluează și devin tot mai vizibile, în parte datorită inteligenței artificiale, iar acum organizațiile sunt nevoite să țină pasul cu cele mai noi progrese ale modelelor de IA, într-un fel de cursă a înarmărilor cibernetice.
„Evoluțiile recente, nu doar în cazul modelelor de IA de frontieră, ci și incidentele cibernetice din sistemele de refrigerare din întreaga UE, scot în evidență lacunele operaționale și nevoia unui schimb de informații și a unei coordonări rapide”, a mai declarat Lepassaar.
ENISA descrie inteligența artificială drept un „multiplicator de forță”, care extinde și accelerează capacitatea atât a hackerilor, cât și a companiilor care se apără de a identifica mai rapid vulnerabilitățile.
„Datele sintetizate de cercetători arată că intervalul dintre descoperirea unei vulnerabilități și transformarea ei în armă se apropie de zero”, se arată în raport, ceea ce sugerează că, în curând, companiile s-ar putea să nu mai aibă deloc timp să se protejeze de vulnerabilități după lansarea sistemelor.
În același timp, raportul arată că IA de frontieră are un impact uriaș asupra gestionării vulnerabilităților, reducând timpii de reacție și de aplicare a corecțiilor, ceea ce înseamnă că firmele pot folosi inteligența artificială pentru a verifica proactiv existența vulnerabilităților și pentru a le remedia înainte ca acestea să fie exploatate de hackeri.
Pe lângă faptul că IA este folosită de hackeri ca instrument pentru a căuta vulnerabilități la scară largă, raportul subliniază și că inteligența artificială va face mai eficiente armele pe care atacatorii le au deja.
De exemplu, instrumentele de IA le permit atacatorilor să desfășoare operațiuni de phishing tot mai convingătoare, folosind videoclipuri, înregistrări audio și mesaje deepfake pentru a păcăli oamenii și pentru a „introduce date greșite în sisteme, cu scopul de a perturba activitatea companiilor”.
Ce alimentează amenințările cibernetice
Potrivit raportului, 57,3% dintre incidentele cibernetice din 2025 au avut motivații ideologice, legate de evenimente geopolitice precum războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul din Orientul Mijlociu, deși cele mai multe au avut un impact limitat.
În același timp, 29,3% dintre incidente au avut motivații financiare, ransomware-ul rămânând tipul de atac cu cel mai mare impact asupra companiilor. Raportul avertizează că ușurința cu care infractorii pot împărtăși ransomware și alte instrumente malware „alimentează un ecosistem infracțional profesionist”.
ENISA mai arată că au fost observate atacuri asemănătoare celor orchestrate de actori statali, îndreptate împotriva unor țări europene, în cadrul unor campanii de spionaj cibernetic, pentru colectarea de informații și furtul de proprietate intelectuală.
Potrivit ENISA, hacktiviștii domină raportările ca volum al atacurilor, cele mai multe fiind operațiuni DDoS (de blocare distribuită a serviciilor) cu impact redus.
Răspunsul Europei
UE a adoptat o multitudine de reguli pentru a-și consolida securitatea cibernetică, însă ENISA susține că se poate face mai mult, iar în contextul recentului val de incidente, e greu să nu-i dai dreptate.
Pilonul reglementărilor europene în domeniu este Directiva NIS2, care obligă toate sectoarele economice să instituie măsuri de protecție digitală pentru infrastructura critică. Cu toate acestea, deși se aplică din octombrie 2024, directiva nu a fost încă transpusă în legislația tuturor statelor membre.
Recentul atac asupra frigiderelor din nouă țări ale UE a scos la iveală lacune în securitatea cibernetică a unor sectoare economice, dar și în modul în care acestea stabilesc ce anume reprezintă infrastructură critică.
Experții în securitate cibernetică spun că multe companii, precum supermarketurile, privesc securitatea cibernetică dintr-o perspectivă tradițională, concentrându-se pe protecția financiară și lăsând infrastructura conectată în grija echipelor de mentenanță, care au alte bugete și alte priorități.
Există și Actul privind reziliența cibernetică, adoptat în 2024, care va fi aplicabil integral din decembrie 2027. Acesta introduce obligații de raportare printr-un portal unic, pentru a accelera schimbul de informații și coordonarea.
Actul privind solidaritatea cibernetică, intrat în vigoare în februarie anul trecut, a consolidat capacitatea UE de a detecta amenințările și incidentele cibernetice, de a se pregăti pentru ele și de a le răspunde, potrivit ENISA, prin crearea Sistemului european de alertă în materie de securitate cibernetică, a Mecanismului de urgență în materie de securitate cibernetică și a Rezervei UE pentru securitate cibernetică.
Europa are nevoie de mai mulți experți în IA
Deși cadrul de reglementare al Europei în domeniul securității cibernetice este extrem de stufos, problema evidentă este lipsa oamenilor care să asigure apărarea, avertizează ENISA.
Raportul constată că, în toate sectoarele, organizațiile se luptă să atragă și să păstreze specialiști în securitate cibernetică. Documentul citează un studiu NIS Investment din 2025, potrivit căruia 45% dintre organizațiile chestionate au întâmpinat dificultăți în a găsi profesioniști cu competențele necesare în domeniu.
Raportul avertizează că acest lucru ar putea adânci deficitul de competențe în securitatea cibernetică, oferind un avantaj organizațiilor mai bogate în competiția pentru un număr deocamdată limitat de specialiști.
ENISA cere statelor membre să combată lipsa de specialiști prin extinderea activităților și amplificarea programelor UE din domeniul securității cibernetică.
