Relaţiile
apropiate ale Germaniei cu Rusia reprezintă principalul obstacol în
calea semnării unui important Tratat Uniunea Europeană-Ucraina cu
ocazia apropiatului summit ce va avea loc în Franţa, susţin
diplomaţii de la Kiev, avertizând că nesemnarea documentului
respectiv va arăta Moscovei că se poate opune politicii Celor 27
faţă de ţările aparţinând fostului spaţiu sovietic,
scrie, joi, EUObserver.
„Există
poate două sau trei ţări care se opun ferm şi sunt foarte
sceptice”, a declarat, joi, la Bruxelles, ministrul adjunct de
Externe de la Kiev Konstantin Yeliseyev, comentând pe marginea
reticenţei Celor 27 de a afirma în mod clar în
preambulul tratatului că „viitorul Ucrainei este în Uniunea
Europeană”.
„În
această privinţă, contăm foarte mult pe rolul de lider al
Germaniei, care este motorul integrării UE şi un stat foarte
puternic, contăm foarte mult pe curajul ei”, a adăugat diplomatul
ucrainean, precizând că explicaţiile Bruxellesului - cum ar
fi lipsa unui consens formal la nivelul celor 27 de state membre sau
sentimentul public de saturaţie faţă de procesul de extindere -
„nu sunt sincere”.
„Se
opun şi alte ţări, precum Belgia. Dar Berlinul este cheia”,
declara un alt oficial de la Kiev, cu doar 12 zile înaintea
summitului ce va avea loc la Evian, în Franţa. „Ne spun că
reprezentanţii cancelariei discută cu ministerul de externe şi aşa
mai departe, însă indiferent ce ar spune, adevărata problemă
este Rusia”.
Germania
şi Rusia au relaţii istorice apropiate, fostul cancelar Gerhard
Schroeder contribuie în prezent la construcţia unei noi
conducte de gaze Germania-Rusia, iar actualul cancelar, Angela
Merkel, se opune aplicării de către UE a unor sancţiuni
diplomatice împotriva Rusiei, în pofida invaziei ruse din
Georgia.
Pentru
Ucraina esenţa constă în declaraţia cu privire la extinderea
UE. Kievul consideră că, dacă această declaraţie va conţine
afirmaţia agreată de Germania - conform căreia noul tratat „nu
va aduce prejudicii relaţiilor viitoare” - atunci ea va elimina
practic orice demers al Ucrainei către aderarea la Uniune pentru
următorii 10-15 ani, când noul tratat ar trebui să expire.
În
acelaşi timp, Ucraina exercită presiuni asupra statelor membre ale
NATO să-i acorde Planul de Acţiune pentru Aderare (Membership
Action Plan - MAP) în luna decembrie, în contextul în
care aceeaşi Germanie se află în fruntea taberei ţărilor
Alianţei care se opun unui asemenea demers.
Konstantin
Yeliseyev a avertizat că lipsa unui angajament politic ferm din
partea Occidentului faţă de Ucraina va fi privit de Moscova ca o
undă verde dată extinderii influenţei ruseşti către estul
Euopei.
„Dacă
summitul (UE-Ucraina) nu este încununat de succes ... el va
încuraja Rusia să influenţeze politica şi strategia Uniunii
Europene”, a afirmat el, estimând că, „dacă statele
membre ale NATO nu adoptă această decizie, vor arăta Rusiei că,
folosind forţa, poate să influenţeze procesul de extindere şi să
câştige o anumită influenţă asupra fostelor ţări
sovietice”.
Diplomatul
de la Kiev a subliniat că ţara sa consideră UE ca un apărător al
stabilităţii economice şi politice, în timp ce NATO asigură
securitatea fizică. „Considerăm că NATO ne este tată, iar UE,
mamă. Din partea tatălui vine în principal protecţia fizică,
securitatea şi protecţia. În ceea ce priveşte mama, este
vorba despre protecţie economică”, a arătat adjunctul
ministrului ucrainean de externe.
Konstantin
Yeliseyev a explicat că războiul dintre Rusia şi Georgia a generat
în Ucraina temeri în privinţa securităţii, din cauza
situaţiei din Crimeea, unde 60% dintre locuitori sunt etnici ruşi
şi unde se află flota militară a Moscovei, care a fost folosită
împotriva Georgia, transformând Ucraina într-o a
„treia parte a acestui conflict”.
Agerpres
