Ministrul Economiei Varujan Vosganian a declarat că decalajul
dintre Uniunea Europeană şi România nu se poate estompa decât prin ?supraîncălzirea
economiei?. Ministrul Economiei e de părere că această apropiere
de Uniune se poate realiza doar prin creşterea salariului mediu pe
economie. Varujan ar putea să primească o altă
versiune asupra problemei din partea Fondului Monetar Internaţional,
în aprilie, potrivit Financial Times.
?România
trebuie să adopte o politică mai realistă. Dacă salariile s-ar
ghida după cele din sectorul privat, ar fi în regulă. Dar
sectorul public a ieşit în faţă, înlocuind sectorul
privat?, susţine Juan José Fernandez-Ansola,
reprezentantul regional al Fondului.
Integrarea
în Uniunea Europeană a adus mari beneficii economiei
româneşti. Încă din 1999, când a devenit
plauzibilă posibilitatea ca România să devină membru, s-a
înregistrat o creştere economică medie de 6 % în
fiecare an. "România se dezvoltă cu rapiditate pentru că
începe să le ajungă din urmă pe celelalte noi state membre
ale UE", a declarat Cristian Popa, viceguvernatorul BNR.
Creşterea
de la o bază mai scăzută (în 2006 veniturile României
se situau încă la jumătate din cele ale Ungariei) se
datorează unei injecţii de capital provenit din investiţiile
externe directe. Acestea şi-au atins "vârful" de 8,7
miliarde de euro în 2006, 2,2 miliarde de euro provenind din
vânzarea Băncii Comerciale Române către banca austriacă
Erste. Pe de altă parte, în 2007, cifra investiţiilor străine
a ajuns la 7 miliarde.
"În
ultimii doi ani am atras mai multe investiţii străine decât
în ultima decadă", a declarat Varujan Vosganian,
ministrul Economiei şi Finanţelor, citat de Financial Times.
"Creşterea investiţiilor străine a fost direct proporţională
cu integrarea noastră în UE", a continuat Vosganian.
Salariile şi veniturile românilor au crescut şi ele rapid, cu
o rată anuală de 25 de procente în ultimii ani. Creşterea
economică şi creşterea numărului emigranţilor (care s-au
îndreptat în special spre Italia şi Spania) a
determinat o scădere a ratei şomajului cu 5 procente, în
prezent existând un deficit al forţei de muncă.
"Timpurile
în care România era aleasă pentru investiţii din cauza
salariilor scăzute aparţine trecutului", admite Vosganian. "În
prezent, România reprezintă o piaţa de desfacere destul de
mare, există stabilitate fiscală, taxe scăzute pe profit. Ceea ce
nu există încă este o competiţie dură, ca cea din alte
ţări. Cu
toate acestea, România nu este ieftină, în comparaţie
cu alte ţări", a continuat Vosganian.
În
prezent, pericolul vine din altă parte pentru România,
economia ţării fiind în pragul unei supraîncălziri.
Influxul de capital, atât pe termen lung cât şi pe
termen scurt, a provocat o explozie a consumului şi a nivelului de
îndatorare a populaţiei, în special în valută.
În acelaşi timp, s-a înregistrat o creştere importantă a
proprietăţilor imobiliare şi un deficit de cont curent în
balanţa plăţilor.
În
2008, însă, este posibil ca efectele crizei financiare
internaţionale să producă o încetinire a economiei
româneşti. La începutul lui februarie, BNR a crescut
rata dobânzii la 9 %, pentru a stopa efectele inflaţiei
care a ajuns la 6,6 % la sfârşitul lui 2007.
Cu
toate acestea, Banca Naţională se confruntă cu o adevărată
dilemă. BNR trebuie combată inflaţia, să
controleze creditele şi să încerce să pună capăt creşterii
deficitului de cont curent, de la 7 la 17 miliarde de euro. Dacă o
dobândă de referinţă mai mare va stabiliza leul, această
măsură va pune presiune asupra deficitului comercial. Leul a scăzut
cu 16% anul trecut, comparativ cu 2006.
Deficitul de cont
curent reprezenta, în 2007, 14,3% din cererea globală. Deşi a
adoptat o atitudine defensivă, Vosganian a fost de acord cu
încercarea de a reduce cu 2,2% deficitul de cont, făcând
o revizie bugetară de urgenţă prin care să elimine cheltuielile
publice legate de achiziţia de echipament si autovehicule.
Antena3.ro
