Fostul şef al serviciilor secrete egiptene Omar Suleiman, un pilon al regimului lui Hosni Mubarak, ar putea candida la alegerile prezidenţiale prevăzute la sfârşitul lui mai. La aceleaşi alegeri Fraţii Musulmani ar putea prezenta, de asemenea, un candidat, scrie presa confreriei, citată de AFP.
"Omar Suleiman se apropie de bătălia prezidenţială", scrie luni cotidianul guvernamental al-Ahram, adăugând că susţinătorii acestuia plănuiesc să organizeze un marş către domiciliul său pentru a-i cere să îşi anunţe candidatura în mod oficial.
"Nu pot refuza apelul poporului. Nu vreau postul pentru a avea putere, ci pentru a îmi dovedi dispoziţia de a servi ţara tot restul vieţii", a declarat Suleiman, în vârstă de 77 de ani, citat de o altă publicaţie proguvernamentală al-Akhbar.
Fost şef al serviciilor de informaţii, Suleiman a fost numit vicepreşedinte de către Mubarak cu doar câteva zile înainte să demisioneze de la şefia statului sub presiunea unei revolte populare. Această demisie a fost anunţată chiar de către Suleiman.
Adversar aprig al Fraţilor Musulmani, el a lansat negocieri cu această confrerie puternică - dominantă în Parlament - în ultimele momente ale preşedinţiei lui Mubarak.
Depunerea candidaturilor pentru alegerile prezidenţiale se poate face până la 8 aprilie, iar primul tur de scrutin urmează să aibă loc pe 23 şi 24 mai.
Partidul Libertăţii şi Justiţiei (PLJ), creat de către Fraţii Musulmani, a anunţat că reflectează la posibilitatea de a avea un candidat, deşi până acum afirma că privilegiază o susţinere a unui candidat de uniune, musulman dar fără să fie afiliat în vreo formaţiune islamistă anume.
PLJ a anunţat, într-un comunicat, că "examinează posibilitatea să prezinte un lider al partidului sau al (mişcării) Fraţii Musulmani în alegerile prezidenţiale, din cauza evoluţiilor de pe scena internă şi externă".
Relaţiile s-au tensionat în ultimele săptămâni între Consiliul militar aflat la putere şi Fraţii Musulmani, marii învingători în alegerile legislative, care reclamă cu tot mai multă insistenţă plecare Guvernului numit de către militari.
Confreria se află, de asemenea, în conflict deschis cu partidele liberale şi de stânga, în urma formării de către Parlament a unei Comisii de redactare a Constituţiei, larg dominată de către islamişti.
