Autorităţile
de la Kiev promovează o politică de deznaţionalizare a
minorităţilor naţionale, inclusiv a etnicilor români, prin
iniţiativa legislativă ce prevede ca majoritatea disciplinelor din
şcolile minoritare să se predea în limba ucraineană şi nu
în cea maternă, a declarat, Agenţiei Agerpres, Alexandrina
Cernov, filolog din Cernăuţi, membru de onoare al Academiei Române.
„În
situaţia în care un grup etnic locuieşte în altă ţară,
şcoala în limba maternă are o importanţă foarte mare. Lupta
care se duce între minorităţile naţionale şi legislaţia
statului poate fi formulată prin intenţia de deznaţionalizare, sub
pretextul că cel care învaţă în limba maternă nu va
avea nicio perspectivă în Ucraina”, a spus Cernov.
Ea
a afirmat că autorităţile de la Kiev au propus şi alte măsuri
care sunt, în fapt, subtile 'modalităţi de deznaţionalizare',
cum ar fi crearea unor cursuri integrate de literatură română
şi de literatură universală, comasând într-un număr
redus de ore două discipline.
„În
consecinţă, copiii din şcolile româneşti nu au
posibilitatea de a însuşi acelaşi volum de informaţii ca şi
elevii din şcolile ucrainene. Am comparat recent testele care se dau
la literatura universală pentru şcolile ucrainene şi am constatat
că mai puţin de o treime din ceea ce se cere de la elevii ucraineni
capătă elevii de la şcolile româneşti”, a exemplificat
Alexandrina Cernov.
În
opinia acesteia, la ora actuală, în şcolile cu etnici români,
literatura română se predă „absolut haotic”, fără a se
respecta vreun principiu sau curent literar. Astfel, după Dimitrie
Cantemir, copiilor li se predă Moliere sau, după o serie de poeţi
basarabeni, cum ar fi Grigorie Vieru, Ion Vatamanu, se poate preda
poetul persan Omar Khayyam.
„Este
o programă prevăzută de minister, bătută în cuie, şi
profesorii nu au voie să se abată de la ea, iar toată tragedia
constă în faptul că aceste programe sunt elaborate de
aşa-numiţi profesori de română care, puşi într-un
post administrativ, duc o politică pe care nu o înţeleg”, a
afirmat filologul.
Întrebată
dacă Ministerul Educaţiei de la Bucureşti s-a implicat în
rezolvarea problemei, Alexandrina Cernov a declarat că acesta nu
poate coopera cu autorităţile ucrainene, care „nu ascultă de
nimeni” şi că orice intervenţie este tratată ca un amestec în
problemele interne ale Ucrainei.
Cernov
a menţionat că şi celelalte minorităţi se confruntă cu astfel
de probleme şi a amintit că Budapesta a protestat deja la
Consiliul Europei faţă de această iniţiativă legislativă.
Un
aspect pozitiv este editarea recentă a unui manual, intitulat
„Pagini alese de literatură română şi universală”, cu
un conţinut bogat şi într-un număr suficient de exemplare,
astfel încât să ajungă pentru toţi elevii şi
profesorii interesaţi.
La
Cernăuţi, studiază peste 32.000 de elevi români; la Colegiul
pedagogic al Universităţii învaţă peste 100 de studenţi,
iar la catedra de filologie română alţi 150.
Un
ordin al ministrului Învăţământului din Ucraina de la
25 mai 2008, prevede că, începând cu 1 septembrie, în
şcolile minorităţilor naţionale se va trece la studiul obiectelor
de bază în limba de stat.
Agerpres
