Președintele francez Emmanuel Macron i-a criticat dur pe miniștrii din guvernul Bayrou, miercuri, în cadrul unei ședințe a Consiliului de Apărare, după ce un raport alarmant privind influența Frăției Musulmane în Franța a fost scurs către presă, relatează Politico. Macron a cerut guvernului să vină cu propuneri mai bune pentru a contracara influența tot mai mare în Franța a uneia dintre cele mai importante și longevive mișcări islamiste din lume. Potrivit raportului, citat de AFP și preluat de Agerpres, Frăția Musulmană ar reprezenta „o amenințare la adresa coeziunii naționale”, promovând un islamism „de jos în sus”, care se răspândește treptat în societate.
Un oficial care a dorit să rămână anonim a declarat pentru publicația europeană că președintele francez i-a acuzat pe miniștri că nu vin cu soluții adecvate pentru a contracara amenințarea reprezentată de această grupare islamistă.
Criticile dure ale președintelui francez – relatate pentru prima dată de cotidianul Le Parisien – ar fi fost îndreptate în special către Ministrul de Interne Bruno Retailleau.
Raportul privind influența Frăției Musulmane ar fi trebuit publicat miercuri, însă biroul lui Macron a amânat lansarea după ce documentul a fost scurs către presa conservatoare. O versiune preliminară a raportului, consultată de Politico, afirma că Frăția Musulmană a depus eforturi semnificative pentru a-și promova agenda fundamentalistă în Franța și Europa.
Având în vedere "gravitatea faptelor stabilite" de raport, șeful statului a considerat insuficiente propunerile examinate miercuri și a cerut guvernului să formuleze altele noi, pentru o viitoare ședință a Consiliului de apărare al țării prevăzută pentru începutul lunii iunie, a menționat președinția. Emmanuel Macron a promis de asemenea că va publica un raport destul de detaliat "până la sfârșitul săptămânii", un anunț extrem de rar venind de la un Consiliu de apărare, notează AFP, citată de Agerpres.
Născută în 1928 în Egipt, mișcarea Frăția Musulmană susține proiectul unui islam politic conservator și a fost interzisă în mai multe țări, între care Arabia Saudită, Egipt și cel mai recent Iordania, potrivit Agerpres.
Prezentată ca "filiala națională a Frăției Musulmane din Franța", Federația Musulmanilor din Franța a denunțat ferm "acuzațiile nefondate", mai scrie agenția de știri franceză citată de Agerpres.
Macron a avut o "schimbare bruscă de dispoziție"
Mulți oficiali din guvernul francez cred că scurgerea de informații a fost opera lui Retailleau, un conservator convins, a cărui popularitate a crescut vertiginos de când s-a alăturat guvernului minoritar condus de Macron în septembrie. Duminică, Retailleau a obținut o victorie categorică, devenind liderul Les Républicains, partidul tradițional de centru-dreapta aflat într-un con de umbră după alegerile din 2017 care au remodelat scena politică franceză.
Mai mult, sondaje preliminare indică faptul că ar putea deveni un candidat serios la alegerile prezidențiale din 2027.
Retailleau a comentat în ultimele zile conținutul raportului în mai multe interviuri acordate presei franceze, acuzând Frăția Musulmană că "încearcă să împingă societatea franceză spre legea Sharia".
Un consilier prezidențial a încercat marți să minimalizeze rolul Ministerului de Interne în această chestiune, subliniind că toate deciziile oficiale urmează să fie luate în cadrul ședințelor Consiliului de Apărare, prezidate de Macron.
Oficialul guvernamental care a descris scena pentru Politico a spus că Macron a avut o "schimbare bruscă de dispoziție" în cadrul întâlnirii.
"Nu sunt sigur că a înțeles... că guvernul este cel care guvernează, nu președintele”, a spus oficialul.
Debutul bătăliei pentru prezidențiale
Aceste tensiuni sunt un nou semn că atenția celor aflați la putere s-a mutat deja de la Macron către alegerile prezidențiale deschise din mai puțin de doi ani, consideră Politico. Situația este accentuată și de incertitudinea din jurul lui Marine Le Pen, lidera Adunării Naționale, după recenta sa condamnare pentru delapidare. Le Pen își susține nevinovăția și ar putea fi lăsată să candideze dacă o curte de apel îi dă câștig de cauză anul viitor.
În cazul în care Le Pen nu poate candida, președintele partidului, Jordan Bardella, a declarat că este pregătit să intervină, deși este considerat încă "neexperimentat".
Scenele politice din culise sunt deja dominate de speculații legate de momentul în care Retailleau va părăsi guvernul pentru a se delimita de Macron și a-și construi propria platformă electorală în vederea alegerilor din 2027, mai scrie Politico în analiză.
O eventuală plecare a lui Retailleau ar putea fi devastatoare pentru guvernul fragil al premierului François Bayrou. Centrist de cursă lungă și aliat al lui Macron, Bayrou a reușit până acum să mențină coeziunea executivului, în ciuda lipsei unei majorități parlamentare și a tensiunilor interne tot mai accentuate, consideră publicația.
Ştiri video recomandate
