Antena 3 CNN › Externe › Pregătiri de urgență în UE, europenii sunt sfătuiți să aibă mâncare, apă și medicamente pentru 72 de ore. De ce acum

Pregătiri de urgență în UE, europenii sunt sfătuiți să aibă mâncare, apă și medicamente pentru 72 de ore. De ce acum

G.M.
8 minute de citit Publicat la 10:03 17 Noi 2026 Modificat la 10:03 17 Noi 2026
cutie cu mancare si apa
Pregătiri de urgență în UE, europenii sunt sfătuiți să aibă mâncare, apă și medicamente pentru 72 de ore.. FOTO: Getty Images

Uniunea Europeană le recomandă cetățenilor să aibă suficiente alimente, apă și medicamente pentru a se descurca pe cont propriu cel puțin trei zile în caz de criză, scrie Euronews. Fiecare familie ar trebui să aibă un plan de urgență și un rucsac pregătit pentru evacuare, fie că este vorba despre o calamitate naturală, fie despre un dezastru provocat de oameni.

Comisarul european pentru pregătire, gestionarea crizelor și egalitate, Hadja Lahbib, a prezentat noile recomandări ale UE pe 3 noiembrie. Documentul urmărește să facă din pregătirea pentru situații de urgență o parte a vieții de zi cu zi. În primele 72 de ore ale unei crize, când serviciile de intervenție sunt suprasolicitate, gospodăriile ar trebui să își poată acoperi singure nevoile de bază.

Recomandările vizează atât constituirea rezervelor de urgență și cooperarea între cetățeni, cât și luarea deciziilor sub presiune, educația pentru situații de urgență încă din primii ani de școală și comunicarea riscurilor către populație. "Aceste recomandări au fost elaborate împreună cu statele membre ale UE și cu țările participante la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii. A fost un proces de colaborare, care a inclus ateliere și consultări", a explicat Lahbib.

Inițiativa vine după o serie de atacuri cibernetice, atacuri cu drone, acte de sabotaj asupra infrastructurii critice și dezastre naturale. Astfel de evenimente pot întrerupe comunicațiile, transportul și alimentarea cu energie, paralizând comunități întregi.

De ce acum

Amenințările sunt diverse, iar unele se află aproape de granițele Uniunii. Comisia Europeană consideră puțin probabil un război la scară largă, însă proximitatea războiului din Ucraina face UE mai vulnerabilă. Pe lângă agresiunea Rusiei în Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu, Europa se confruntă cu inundații și incendii de vegetație agravate de schimbările climatice, precum și cu tot mai multe acte de sabotaj, incursiuni cu drone și atacuri cibernetice.

Comisia a adoptat în martie 2025 Strategia Uniunii Europene pentru pregătire, prin care urmărește să își consolideze capacitatea de a anticipa crizele și de a se pregăti din timp pentru ele. Recomandările au căpătat o importanță mai mare spre finalul anului 2026, după o serie de incidente hibride în Europa.

La sfârșitul lunii octombrie, potrivit Euronews, hackeri au preluat de la distanță controlul unor instalații frigorifice conectate la internet din zeci de supermarketuri din șapte state ale UE, respectiv Belgia, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia, Finlanda, Estonia și Irlanda. Atacatorii au activat modul de dezghețare, iar creșterea temperaturii a dus la alterarea mai multor tone de alimente. Un atac similar afectase, la începutul lunii octombrie, aproximativ 700 de supermarketuri din Franța. Autoritățile franceze l-au atribuit unor hackeri din Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran.

Începând cu 3 noiembrie, timp de o săptămână, cel puțin 20 de aeroporturi europene, peste 35 de zboruri comerciale și mai mulți radiodifuzori publici au fost vizați de amenințări anonime cu bombă. Toate alertele s-au dovedit false, însă au dus la aterizări de urgență, la escortarea unor aeronave de către avioane de vânătoare și la evacuarea unor terminale în Belgia, Franța, Italia, Irlanda, Portugalia și Danemarca. Autoritățile din Irlanda și Franța au investigat o posibilă implicare străină și au concluzionat că amenințările urmăreau să suprasolicite serviciile de urgență și să răspândească panica.

Pe parcursul anului 2026, oficialii europeni au semnalat și suspiciuni de sabotaj, precum și incursiuni cu drone în apropierea unor importante rețele de energie și transport. Printre incidentele menționate se numără descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania.

Cum se pot pregăti gospodăriile

Recomandările urmăresc ca fiecare gospodărie să își poată acoperi nevoile esențiale în primele trei zile, până la mobilizarea ajutorului. Pe lângă rezerve de alimente, apă și bani în numerar, sunt utile și abilitățile practice, cum ar fi acordarea primului ajutor sau pregătirea hranei atunci când curentul electric este întrerupt. Familiile sunt încurajate să stabilească din timp ce vor face în caz de urgență și să aibă la îndemână un rucsac cu documente importante și medicamente, pe care să îl poată lua rapid dacă trebuie să plece.

Comisia vrea să ajute guvernele să le ofere cetățenilor îndrumări clare, adaptate situațiilor de urgență cu care se pot confrunta în fiecare țară.

"Fiecare ar trebui să își adapteze kitul de urgență la propriile nevoi, la mediul în care trăiește și la zona în care locuiește. E important să dea dovadă de bun-simț și discernământ când decide ce să pună în el", a spus Lahbib.

Autoritățile naționale sunt încurajate să facă periodic sondaje pentru a afla dacă populația înțelege riscurile, a luat măsuri concrete și își poate acoperi nevoile esențiale în caz de criză.

Copiii ar urma să învețe încă de la grădiniță și din clasele primare, prin activități adaptate vârstei, cum să recunoască pericolele, să urmeze instrucțiunile din alerte, să sune la 112 și să acorde primul ajutor de bază. Lecțiile pot fi integrate în jocuri și în activitățile obișnuite, astfel încât să evite atât suprasolicitarea școlilor, cât și accentuarea temerilor copiilor.

Informațiile și măsurile de urgență trebuie să fie accesibile tuturor. Planurile de evacuare, transport și adăpostire trebuie să țină cont de diferitele nevoi de accesibilitate și să fie elaborate cu participarea persoanelor cu dizabilități. Cei care acordă primul ajutor ar trebui să învețe să comunice eficient, să recunoască nevoile specifice și să ofere sprijin și protecție adecvate.

Autoritățile publice ar trebui să ofere informații clare, credibile și accesibile înaintea, în timpul și după o situație de urgență. Recomandările prevăd folosirea unor canale de comunicare potrivite comunităților locale și diferitelor categorii de populație, combaterea dezinformării și transmiterea unor instrucțiuni concrete pe care oamenii să le poată urma.

De ce 72 de ore

Primele trei zile după declanșarea unei crize sau după un dezastru sunt esențiale pentru intervenție. "Aproximativ 72 de ore le sunt necesare autorităților pentru a evalua pagubele, a se mobiliza și a ajunge la persoanele care nu se pot descurca singure.  După a treia zi, oamenii se pot aștepta să primească ajutorul organizat", a explicat Ieva Birka, cercetătoarea principală a Barometrului baltic privind pregătirea individuală pentru crize, de la Universitatea din Letonia.

Intervalul apare în raportul Better Together, publicat în 2024 de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö. Documentul recomandă comunităților să se pregătească pentru a se descurca pe cont propriu în diferite tipuri de situații de urgență.

În primele 72 de ore, echipele de intervenție sunt supuse celei mai mari presiuni. Ele caută supraviețuitori printre clădirile prăbușite și lucrează la refacerea comunicațiilor și a rețelelor de energie. Dacă populația își poate acoperi nevoile de bază, salvatorii pot acorda prioritate răniților și celor mai expuși pericolului, a explicat Birka. Operațiunile de salvare, stingerea incendiilor și îngrijirea persoanelor grav rănite rămân în sarcina profesioniștilor.

Cele trei zile sunt un reper, iar ritmul intervențiilor diferă în funcție de criză. "În cazul unei inundații sau al unei furtuni, nevoia de salvare și evacuare este cea mai mare la început, apoi urmează refacerea. Un atac cibernetic asupra infrastructurii critice are o altă evoluție. Presiunea poate crește treptat și poate dura mult", a declarat Birka pentru Euronews.

Recomandările încurajează populația să se pregătească și pentru întreruperi mai lungi. "Cele 72 de ore reprezintă minimul. În cazul unei pene de curent prelungite, al unei campanii hibride sau al unui război, ziua a patra poate semăna cu prima", a mai spus cercetătoarea.

Atacurile armate sunt cel mai probabil să oblige populația să se descurce singură o perioadă mai lungă, deoarece infrastructura poate fi vizată deliberat, întreruperile pot dura, iar accesul echipelor de intervenție poate fi blocat. Și atacurile cibernetice pot avea efecte de durată, întrucât defecțiunile se pot propaga de la un sistem la altul, iar termenul de restabilire a serviciilor este greu de estimat. Dezastrele naturale din Europa au, de regulă, efecte locale, astfel că ajutorul poate veni din zonele apropiate care au rămas funcționale, a explicat Birka.

Cum vor fi puse în practică recomandările

Recomandările UE au caracter orientativ, iar aplicarea lor depinde în mare măsură de guvernele naționale. Nivelul de pregătire diferă astfel de la o țară la alta.

"UE nu poate garanta că toți cetățenii sunt la fel de bine pregătiți. Aceasta este responsabilitatea fiecărui stat membru", a declarat Lahbib pentru Euronews.

Comisarul european a adăugat că sfaturile practice, exemplele de bune practici și listele de verificare pot ajuta statele să identifice unde au nevoie de măsuri suplimentare și să reducă diferențele dintre ele.

Finlanda, Suedia, Danemarca, Estonia, Letonia și Lituania au deja sisteme bine puse la punct. Programul finlandez 72 tuntia („72 de ore”) a contribuit la elaborarea recomandărilor europene. Suedia distribuie fiecărei gospodării broșuri despre ce este de făcut în caz de criză, iar Estonia își sfătuiește cetățenii să se pregătească pentru a rezista până la o săptămână fără ajutor din exterior.

Apropierea de războiul din Ucraina a accelerat pregătirile și în Germania, Polonia, Cehia și România. Germania le recomandă cetățenilor să aibă provizii pentru zece zile, în timp ce Polonia, Cehia și România au introdus programe de pregătire pentru 72 de ore.

Lahbib a precizat că UE a elaborat documentul în consultare cu statele membre, astfel încât guvernele să poată învăța din experiențele celorlalte țări. "Statele membre au fost implicate pe tot parcursul procesului și au avut contribuții valoroasă", a spus comisarul european, subliniind rolul schimbului de bune practici.

Belgia, Franța și alte țări din vestul și sudul Europei sunt mai puțin avansate în acest domeniu. Potrivit Centrului pentru Studii de Politici Europene (CEPS), nivelul de pregătire al populației este mai scăzut în aceste regiuni.

Costul proviziilor este o altă problemă

Pentru familiile cu venituri mici, cumpărarea unor rezerve de urgență poate fi dificilă, ceea ce le poate face mai vulnerabile în timpul unei crize.

"Pregătirea nu trebuie să coste mult. Câteva măsuri simple pot face o diferență reală", a spus Lahbib. Ea a dat ca exemple stabilirea unui plan de urgență în familie și păstrarea la îndemână a unor lucruri esențiale, precum alimente, apă, medicamente și o lanternă.

Diferențele de pregătire privesc întreaga Uniune, ale cărei rețele electrice, sisteme de transport și lanțuri de aprovizionare sunt interconectate. Dacă penele de curent, atacurile cibernetice sau fenomenele meteo extreme afectează mai multe țări în același timp, presiunea asupra Mecanismului de protecție civilă al UE poate crește.

Serviciile de urgență ar putea fi depășite și ar putea apela la rezervele comune ale Uniunii, precum cele din cadrul rescEU. Cumpărăturile de panică din țările mai slab pregătite ar putea duce și la lipsuri de produse în regiunile învecinate, prin efectele asupra pieței unice.

Vulnerabilitățile din țările mai slab pregătite pot afecta și răspunsul comun al Uniunii, dacă sunt exploatate pentru a extinde perturbările.

Pe lângă intervenția autorităților și a serviciilor de urgență, contează și felul în care oamenii se ajută între ei atunci când izbucnește o criză.

"Competențele practice, experiența din situații anterioare, legăturile dintre oameni și sprijinul din comunitate pot face o diferență reală", a declarat Lahbib pentru Euronews.

Comisarul european a arătat că autoritățile își păstrează responsabilitatea pentru intervenție, iar cetățenii pot contribui prin gesturi la îndemâna lor. "Când izbucnește o criză, fiecare dintre noi poate face ceva, în măsura posibilităților sale, pentru a se ajuta pe sine și pentru a-i sprijini pe ceilalți", a spus Lahbib.

 

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close