Rusia va continua să rămână o amenințare în creștere și după o eventuală încheiere a războiului din Ucraina, avertizează ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, într-un interviu pentru Bild, semnalat de Agerpres.
Ministrul a insistat că nici măcar într-un scenariu ce implică un acord de pace rușii nu se vor întoarce, pur și simplu, acasă.
"Desigur, cu toții ne dorim ca războiul să se încheie. Dar înțelegem, de asemenea, că cei aproximativ 800.000 de soldați ruși desfășurați în prezent în Ucraina nu se vor întoarce acasă, pur şi simplu, ca să trăiască dintr-un salariu de 200 de euro pe lună.
Ei vor continua probabil să fie plătiți de armata rusă. În prezent, primesc între 2.000 și 3.000 de euro pe lună. Aceasta înseamnă că amenințarea la adresa noastră va crește în cazul încetării luptelor în Ucraina", a apreciat el.
Ministrul eston a explicat că, odată cu încheierea războiului în Ucraina, Rusia își va redistribui forțele şi a reamintit că Moscova intenționează să majoreze numărul efectivelor sale militare la 1,5 milioane de persoane.
"Ei (rușii) își consolidează multe divizii din vecinătatea noastră, aducând echipamente noi, tancuri, elicoptere de luptă. Trebuie să răspundem la aceasta împreună cu aliații noștri", a punctat Hanno Pevkur, adăugând că acesta este motivul pentru care Estonia își va crește cheltuielile de apărare la 5,4% in PIB începând cu 2026.
În prezent, în Estonia este în curs de desfășurare un exercițiu major al NATO cu participarea a 18. 000 de soldați.
Ministrul Apărării din Estonia: Mai bine investești 5% pe timp de pace, în loc de 20% în timp de război
"E dificil pentru societate, dar înțelegem cu toții că este mult mai ieftin să investești astăzi 5% (din PIB) pe timp de pace decât 20% mai târziu, pe timp de război, sau chiar să fie nevoie să lupți", a continuat ministrul.
El a reamintit că, după prăbușirea Uniunii Sovietice, Europa a sperat multă vreme timp că Rusia va deveni "o țară normală, democratică", dar că "lucrurile s-au schimbat radical de la începutul secolului" (când puterea a fost preluată de Vladimir Putin, fost ofițer KGB, n.r.).
Hanno Pevkur a menționat incursiunea Rusiei din 2008 pe teritoriul Georgiei pentru controlul republicilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud. Au urmat anexarea ilegală, în 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea, războiul "înghețat" din Donbas, sponsorizat de Kremlin, și actualul război din Ucraina.
"La fiecare șase - opt ani, Rusia îşi atacă vecinii. Aceasta demonstrează că dorința liderilor ruși de a reconstrui imperiul nu a dispărut. Acesta este motivul pentru care trebuie să fim onești şi să trimitem împreună un (semnal de) descurajare puternic. Și, de asemenea, să fim pregătiți să ne apărăm țările", a menționat acest oficial de rang înalt.
Pe fondul temerilor legate de un atac din partea Rusiei, Estonia investește în noi capacitați şi îmbunătățește nivelul de pregătire al forțelor sale armate.
În interviul pentru Bild, ministrul Pevkur a indicat că țara sa dispune de o armată de 44.000 de oameni şi că a introdus recent serviciul militar obligatoriu.
Ce pregătiri fac statele europene în perspectiva unui atac al Rusiei
La 20 martie, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat că țara sa se pregătește pentru un posibil atac rusesc asupra unei țări NATO până în 2030.
Pe 8 mai, autoritățile din Olanda și-au exprimat temerea că, după un an de la o încheiere a războiului în Ucraina, Rusia ar putea ataca o țară NATO şi au spus că se pregătesc în acest sens.
În data de 19 mai, ambasadorul Poloniei în Ucraina a declarat că perspectiva unui atac rusesc asupra NATO depinde de victoria sau eșecul Ucrainei în actualul război cu Rusia.
Publicația New York Times a relatat, luni, că Rusia îşi consolidează forțele la granița cu Finlanda, iar autoritățile de la Helsinki consideră că Moscova ar putea dispune de capacitățile necesare pentru a le ataca țara într-un interval de cinci ani.
Ştiri video recomandate
