Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a enumerat, luni, cinci condiții puse de Moscova pentru a înceta războiul din Ucraina. Printre acestea se numără eliminarea amenințării reprezentate de „extinderea” NATO și renunțarea la integrarea Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică, relatează Agerpres.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că Rusia vrea o „pace durabilă” în Ucraina, dar pentru asta NATO trebuie să înlăture „amenințările la adresa securității naționale” a Federației Ruse.
De asemenea, oficialul rus a susținut că Ucraina nu are dreptul la „suveranitate teritorială”, întrucât - spune el - Kievul nu ar mai reprezenta populaţia vorbitoare de limba rusă din sud-estul Ucrainei.
Anterior, Ministerul rus de Externe declarase că, în cadrul unui posibil acord de pace, Rusia va cere Ucrainei să se debaraseze de armele transferate de Occident, o redimensionare a armatei ucrainene în sensul reducerii trupelor şi echipamentelor militare, interzicerea antrenării Forţelor armate ucrainene în străinătate şi desfăşurării de trupe şi de baze militare străine pe teritoriul său, potrivit The Moscow Times.
În acest interviu acordat Magyar Nemzet, publicaţie apropiată de guvernul ultranaţionalist al Ungariei, scrie EFE, şeful diplomaţiei ruse reiterează refuzul Moscovei de a accepta o încetare a focului.
„Rusia a fost întotdeauna şi rămâne deschisă unei soluţii politice şi diplomatice în Ucraina. Cu toate acestea, ar trebui să fie vorba despre o pace durabilă şi nu despre o încetare a focului
Nu avem nevoie de o pauză pe care regimul de la Kiev şi susţinătorii săi externi o vor pentru a regrupa trupele, a continua mobilizarea şi a consolida potenţialul militar.
Este crucial să fie eliminate ameninţările la adresa securităţii Rusiei cauzate de extinderea NATO şi legate de integrarea Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică”, a reiterat el.
Condițiile Rusiei pentru un acord de pace cu Ucraina
Astfel, ministrul de externe rus a enumerat o parte din condițiile Rusiei pentru un acord de pace cu Ucraina:
- eliminarea „amenințărilor la adresa securităţii Rusiei cauzate de extinderea NATO şi legate de integrarea Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică”
- „denazificarea şi demilitarizarea” Ucrainei
- retragerea plângerilor împotriva Rusiei din toate tribunalele
- ridicarea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse şi returnarea activelor (îngheţate în prezent) din Occident
- „recunoaşterea juridico-internaţională a noilor realităţi teritoriale”
În interviul său, Lavrov a declarat că pentru instaurarea păcii este necesară „recunoaşterea juridico-internaţională a noilor realităţi teritoriale” apărute după anexarea Crimeei, precum şi a regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, deşi Rusia nu le controlează nici acum în totalitate.
Mai mult, ministrul rus susţine că utilizarea termenului de „anexare” în legătură cu Crimeea (2014), regiunile Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson este nepotrivită şi inacceptabilă, deoarece în aceste teritorii au avut loc referendumuri (în 2022), majoritatea participanţilor la acestea exprimându-se în favoarea reunificării cu Rusia, conform lui.
Cu toate acestea, ONU a subliniat că votul sub ocupaţie şi acţiuni militare, „prezentat ca voinţă a poporului”, nu este considerat legal în baza dreptului internaţional şi nu poate avea consecinţe juridice, notează The Moscow Times.
Serghei Lavrov susține că Ucraina nu are dreptul la „suveranitate teritorială”
Şeful diplomaţiei Moscovei mai susţine că „regimul de la Kiev" nu ar reprezenta populaţia din sud-estul Ucrainei, prin urmare „nu poate pretinde aplicarea principiului integrităţii teritoriale”, potrivit Unian.
În 1970, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia privind principiile dreptului internaţional, care prevede că principiul integrităţii teritoriale se aplică statelor ale căror autorităţi respectă principiul egalităţii şi autodeterminării popoarelor, susţine Lavrov, expunând interpretarea Kremlinului asupra acestui document.
Ministrul rus a adăugat că o altă cerinţă a guvernului său este „garantarea drepturilor omului în teritoriile aflate sub controlul regimului de la Kiev”, afirmând că guvernul ucrainean nu ar respecta drepturile minorităţii ruse de pe teritoriul său.
„Regimul de la Kiev a declarat război limbii şi culturii ruse”, a spus Lavrov, susţinând că este „trist şi alarmant” faptul că Uniunea Europeană „instigă la ostilitate" împotriva ţării sale.
În opinia sa, UE a devenit „un fel de apendice al NATO”.
Lavrov a negat că Rusia are planuri de a ataca Europa şi a declarat că atunci când liderii europeni vorbesc despre acest pericol „încearcă să distragă atenţia de la incapacitatea de a aborda problemele reale”.
Laude pentru Guvernul de la Budapesta
Premierul ungar Viktor Orban, considerat unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Moscovei din UE, a criticat în mod constant sancţiunile europene împotriva Rusiei pentru invazia sa în Ucraina, lansată în februarie 2022. Cu toate acestea, Budapesta a aderat până acum la toate pachetele cu sancţiuni ale UE.
„Apreciem politicile echilibrate ale guvernului ungar, care, în pofida presiunilor constante din partea NATO şi UE, urmează o linie pragmatică în relaţiile sale cu ţara noastră”, a subliniat Lavrov în acest sens.
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, care îl numeşte pe Lavrov „prieten”, a făcut mai mult de 12 călătorii la Moscova de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Ştiri video recomandate
