Fondurile
structurale în valoare de 32 de miliarde de euro acordate
Bucureştiului în ultimii şapte ani în sprijinul
creşterii economice, creării de locuri de muncă şi coeziunii
economice vor sfârşi prin a finanţa corupţia şi birocraţia,
în lipsa unui control suficient, scrie, în ediţia de
luni, Il Giornale.
Baierele pungii UE s-au deschis încă
de la data istoricei aderări la UE, acel 1 ianuarie 2007 care face
în prezent obiectul unor discuţii şi polemici privind
extinderea spre Est. A existat o clauză specială: dintre aceste
fonduri, cel puţin ''8,5 milioane de euro trebuie cheltuiţi în
fiecare zi, inclusiv sâmbăta şi duminica'', specifică
regulamentele publicate în Gazeta Oficială a UE.
''Agricultură
şi dezvoltare rurală, cercetare şi dezvoltare tehnologică,
informatizarea societăţii, transporturi, energie, protejarea
mediului şi prevenirea riscului, turism, cultură, relansare urbană
şi rurală, sprijin pentru companii şi întreprinzători,
acces la locuri de muncă stabile, includere socială şi pentru
persoanele dezavantajate, dezvoltarea capitalului uman, investiţii
în infrastructura sanitară şi a educaţiei, promovarea de
parteneriate economice'', se arată în document.
Nu
există subiect în România care să nu merite o amplă
relansare, fiind vorba de 14 sectoare care corespund tot atâtor
rubrici de cheltuieli valabile pentru ''vechii cetăţeni'' şi
fondatori/ ai UE, subliniază ziarul italian. Toate acestea în
condiţiile în care Parlamentul European, Comisia şi Consiliul
au fost gata să aloce 650 milioane de euro suplimentare între
2007 şi 2008 României şi Bulgariei, ''în scopul
asigurării că ambele state vor avea un bilanţ pozitiv în
primii ani de după aderare'', a explicat Dalia Grybauskaité,
comisarul european pentru programare financiară şi buget.
Rămâne
însă o ''mică problemă'', deloc neînsemnată, potrivit
Il Giornale, pentru generoşii administratori europeni: starea de
sănătate a aparatelor statale care se pregătesc să repartizeze
banii, 10 miliarde de euro după vertiginoasele planuri de extindere
spre Est. Il Giornale aminteşte raportul Transparency International,
conform căruia tocmai România rămâne cea mai coruptă
ţară din UE, a patra din Europa, la acelaşi nivel cu Ghana.
De-a
dreptul ''dramatică'' este şi situaţia partidelor politice, a
Parlamentului şi sistemului judiciar. La un an după triumfala
intrare în clubul european, numărul românilor care au
declarat că sunt obligaţi să plătească mită a urcat de la 20%
la 33%. Mita priveşte preponderent funcţionarea serviciilor
sanitare, dar şi administraţia locală şi chiar poliţia. Numai un
român din trei crede că fenomenul corupţiei se va putea
reduce pe viitor, eventual datorită eforturilor în cadru
comunitar, aminteşte ziarul italian.
În
luna iunie, Comisia Europeană lua act de progrese, dar preciza că
mai sunt multe de făcut pentru reforma sistemului judiciar şi
combaterea corupţiei. Ea a precizat că executivul comunitar va
continua să monitorizeze şi agricultura şi utilizarea fondurilor,
precum şi securitatea alimentară şi aeriană.
De
la Bruxelles totul lăsa să se prefigureze o ''congelare'' a
ajutoarelor. Lucru care s-a întâmplat numai în
cazul Bulgariei.
Agerpres
