Guvernul Ungariei vrea să reducă rapid deficitul bugetar pentru ca țara să poată trece la euro, cel mai probabil în 2032. Pentru asta, primul său buget prevede tăieri de cheltuieli încă de anul viitor, inclusiv la unele beneficii introduse de fostul premier Viktor Orban, scrie Reuters.
Potrivit ministrului de finanțe, András Kármán, guvernul preferă să facă ajustările mai dure acum, pentru ca deficitul să scadă constant în anii următori.
Bugetul pentru 2027 prevede un deficit de 4,9% din PIB, mult sub cel de 7,5% estimat pentru acest an. Bugetul este un test important pentru promisiunea guvernului de a îndeplini până în 2030 condițiile pentru adoptarea monedei euro.
Investitorii au reacționat pozitiv la reducerea mai mare decât se așteptau. Unii economiști avertizează însă că instabilitatea de pe piețele internaționale de obligațiuni și energie ar putea încetini economia și ar putea îngreuna scăderea deficitului.
"Nu ne interesează doar să reducem cât mai mult deficitul pe termen scurt. Luăm măsuri care să țină pe termen lung și să ne aducă în 2030 la un deficit sub 3% din PIB, adică mai aproape de euro. Nu vrem doar să coborâm deficitul în 2027", a declarat Kármán pentru Reuters.
Moștenirea lui Orban, greu de schimbat
Unele măsuri ar putea fi nepopulare. Guvernul vrea să limiteze scutirea de impozit pe venit pentru mame și să oprească introducerea treptată a unei pensii suplimentare, egale cu o lună. Ambele măsuri au fost introduse de Viktor Orban, iar actualul guvern spune că statul nu și le mai permite.
Chiar și așa, guvernul susține că, per total, cheltuielile cu pensiile vor crește.
"Cu cât trecem mai repede la euro, cu atât mai bine pentru Ungaria", a spus Kármán. Este o schimbare majoră față de Orbán, care s-a opus ferm monedei euro. "Cred că totul va depinde mai ales de cât de mult reducem deficitul".
Guvernul face tăierile la începutul mandatului ca să nu fie nevoit să le facă aproape de alegerile din 2030.
Bugetul arată însă și cât de greu este de renunțat la unele politici importante ale lui Orbán, cum ar fi taxele mari pe anumite sectoare sau ajutorul costisitor pentru facturile la energie ale populației.
Plafonarea prețurilor la energie, pe care Uniunea Europeană i-a cerut Ungariei să o elimine, va costa anul viitor cu 232 de miliarde de forinți (716 milioane de dolari) mai mult. Suma este mai mare decât cele 200 de miliarde de forinți pe care guvernul speră să le încaseze dintr-un nou impozit pe avere.
Kármán a spus că, dacă deficitul scade sub 3% din PIB în 2030, Ungaria ar putea adopta euro în 2032, așa cum se așteaptă și piețele. Guvernul nu a stabilit însă oficial o dată.
Anul viitor, guvernul și banca centrală vor forma un grup de lucru care să pregătească intrarea Ungariei în ERM-2, mecanismul prin care trece orice țară înainte de a adopta euro. Grupul va stabili și un calendar "realist", a spus ministrul. "Zona euro funcționează astăzi mult mai complicat decât acum 10 sau 15 ani", a explicat Kármán.
Premierul Magyar și viceguvernatorul băncii centrale, Zoltán Kurali, au spus că Ungaria nu ar trebui să ezite să intre în ERM-2. Kármán crede însă că pasul nu trebuie grăbit. "Nu contează să intrăm cât mai repede în ERM-2, ci să adoptăm euro cât mai repede și să stăm cât mai puțin în ERM-2", a spus el.
La începutul lunii, Kurali a avertizat că probleme precum depășirea țintelor de deficit sau fluctuațiile mari ale cursului de schimb ar putea amâna adoptarea euro după 2033.
"Este foarte greu de stabilit momentul potrivit pentru intrare, din cauza cursului de schimb. O intrare prea devreme sau fixarea prea devreme a cursului nu ar fi neapărat cea mai bună variantă", a spus Kármán.
