Într-un interviu difuzat în ultima zi din an, Viktor Orban a lansat un atac furibund la adresa Uniunii Europene. Premierul Ungariei a asemănat summiturile UE cu „consilii de război” și a spus că europenii „au respins pacea și au ales războiul”. Alegerile legislative care se vor desfăşura în anul 2026 în Ungaria vor fi un referendum prin care această ţară va decide dacă îşi păstrează neutralitatea sau se aliniază politicilor Bruxelles-ului privind migraţia, chestiunile de gen sau susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, a mai spus Orban, relatează Agerpres.
„Voi căuta un mandat pentru a menţine Ungaria în afara războiului” şi de asemenea „în afara alianţei războinice europene”, a indicat Orban în interviul acordat postului public de ştiri M1. Alegerile legislative din aprilie, a adăugat el, trebuie să clarifice dacă Ungaria se alătură „coaliţiei de voinţă” care sprijină Ucraina sau dacă rămâne în continuare neutră.
Așteptările lui Orban de la alegerile din 2026
Potrivit lui Orban, în timp ce summiturile Uniunii Europene au ajuns să semene cu un fel de „consilii de război”, o nouă lume „prinde contur în faţa ochilor noştri” şi oamenii doresc un drum care să-i conducă spre un viitor cât mai sigur.
Stabilitatea Ungariei, a explicat el, are ca fundament doi piloni, respectiv un sistem economic bazat pe muncă şi o societate centrată pe familii, ambele foarte diferite de modelul promovat de Bruxelles. „Ungaria susţine suveranitatea, politica pentru familie şi economia bazată pe merite, nu migraţia, ideologia de gen sau subordonarea faţă de Bruxelles”, şi-a rezumat politica premierul conservator ungar.
Viktor Orban a reafirmat că, sub conducerea sa, Ungaria va refuza să se conformeze pactului UE privind migraţia şi va refuza astfel să primească migranţi, chiar dacă Bruxelles-ul îi va impune penalităţile financiare incluse în respectivul pact în cazul respingerii de către vreun stat membru a cotelor de migranţi extracomunitari.
Făcând aluzie la ascensiunea liderului opoziţiei ungare, Peter Magyar, premierul conservator ungar a criticat „forţele hotărâte să implementeze politicile Bruxelles-ului prin acceptarea pactului privind migraţia, alăturarea la războiul Europei, adoptarea normelor de gen”. Aşadar, alegerile legislative din 2026 vor fi „un referendum decisiv: Ungaria îşi continuă politica de neutralitate sau se aliniază Bruxelles-ului?”, a apreciat el.
Atac dur la adresa UE
Despre anul 2025 premierul ungar a remarcat ceea ce a descris drept un moment de cotitură în care între SUA şi Europa a apărut o diviziune într-o chestiune strategică, şi anume că în timp ce aliatul său de la Casa Albă, preşedintele Donald Trump, a făcut eforturi pentru a se ajunge la pace în Ucraina, aliaţii europeni ai acesteia din urmă au continuat să o susţină pentru a continua războiul.
„Europenii au respins pacea şi au ales războiul, forţându-ne pe noi să ne recalibrăm (...), ne-am opus agendei de război a Bruxelles-ului şi am suportat consecinţele”, respectiv menţinerea fondurilor europene blocate pentru Ungaria, a remarcat Orban, conform căruia susţinătorii europeni ai Ucrainei ar fi intrat deja într-o „economie de război”, cu politici economice axate pe austeritate, creşteri de taxe, creşterea costului vieţii şi a datoriilor publice.
„Întrebarea cheie pentru anul 2026 este dacă Statele Unite vor continua să caute pacea cu Rusia, chiar şi fără Europa. Noi nu dorim să părăsim alianţa occidentală, dar dorim ca aceasta să fie condusă de raţiune”, a concluzionat premierul conservator ungar, confruntat acum cu perspectiva de a pierde puterea în faţa opozantului Peter Magyar.
Fost aliat al lui Orban, Magyar i-a devenit adversar în urma unei afaceri politico-conjugale. Magyar a demisionat la începutul anului trecut din partidul Fidesz al lui Orban după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o aliată a premierului.
El a fondat apoi partidul Tisza, care se descrie drept un partid pro-european de centru-dreapta şi este susţinut de Bruxelles, care contestă politică suveranistă a premierului ungar. Partidul Tisza s-a impus rapid ca formaţiune principală de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi. Unele sondaje recente susţin că Tisza ar devansa Fidesz în intenţiile de vot.
Ştiri video recomandate
