Nepopulara măsură, la care președintele Emmanuel Macron și guvernul condus de Elisabeth Borne nu renunță, a reușit să-i scoată periodic din case pe francezi de la începutul acestui an și să-i mobilizeze la proteste pe alocuri violente, de anvergura a sute de mii sau chiar milioane de participanți la nivel național.
Ultima mobilizare națională, a 12-a, a avut loc joi, 13 aprilie, și s-a desfășurat în nota deja obișnuită: mobilier stradal, refugii de transport public, vitrine și mașini incendiate și devastate la Nantes, Rennes, Paris și în alte orașe.
În capitala Franței, unii protestatari au forțat intrarea în sediul producătorului de bunuri de lux LVMH (Moët Hennessy Louis Vuitton, n.r.) iar un lider sindical a declarat la CNN că "dacă Macron vrea să găsească bani pentru a finanța sistemul de pensii, ar trebui să vină aici pentru a-i găsi".
La Paris, in funcție de sursa informației - autorități sau sindicate - au participat între 42.000 și 400.000 de oameni. Cel puțin 10 polițiști au fost răniți în confruntările cu așa-numiții "black blocs" - tineri anarhiști de extremă stânga, care se îmbracă în negru, își maschează fețele și vin să distrugă bunuri și să se bată cu forțele de ordine.
Laureline Fontaine, o expertă în Drept Constituțional francez, a declarat pentru CNN că operațiunea declanșată, vineri, de poliție pentru a proteja sediul din Paris al Consiliului este una fără precedent.
"Din câte îmi amintesc, nu am mai văzut niciodată astfel de imagini", a spus ea.
Decizia ar urma să fie cunoscută în jurul orei locale 18 (ora 19 la București).
Autoritățile au interzis în prealabil, până sâmbătă dimineața, manifestațiile publice în apropierea instituției menționate.
Participanții la protestul de joi se arătau sceptici în legătură cu posibilitatea ca, vineri, organismul constituțional să invalideze complet legea reformei pensiilor sau, măcar, cea mai importantă prevedere a sa - creșterea vârstei de pensionare.
Dacă legea va primi undă verde, ea va intra în vigoare în septembrie.
Patru variante de deznodământ, o singură certitudine: majoritatea francezilor resping creșterea vârstei de pensionare
În acest scenariu, primii noi pensionari francezi vor trebui să aștepte încă trei luni pentru a-și primi pensiile de stat.
Cu creșteri regulate și progresive, vârsta de pensionare va ajunge la 64 de ani până în 2030.
Într-un alt scenariu, Consiliul ar putea să declare legea parțial neconstituțională și să dea undă verde prevederilor neafectate de verdictul de neconstituționalitate.
Dacă însă textul reformei pensiilor este declarat în totalitate neconstituțional, legea nu va putea fi promulgată.
Acest lucru este puțin probabil dar, dacă s-ar întâmpla, ar reprezenta un cutremur politic pentru președintele Macron și pentru guvern, care a forțat adoptarea legii prin asumarea răspunderii, ocolind votul Parlamentului.
În fine, Consiliul Constituțional este chemat, vineri, să decidă dacă va permite sau nu organizarea unui referendum privind reforma pensiilor, așa cum au solicitat partidele din opoziție.
