Oamenii de ştiinţă francezi au analizat un eşantion de 2 grame, prelevat din cele 800 de grame care reprezentă rămăşiţele inimii lui Richard I.
Rămăşiţele inimii lui Richard I se aflau într-o cutie din plumb descoperită în 1838 în catedrala din Rouen, pe care se află inscripţia "Aici zace inima lui Richard, regele englezilor".
Testele efectuate au reliefat "enorm de multe reziduuri diferite" uneori surprinzătoare: mercur , resturi vegetale, aromate şi mirodenii (mirt, mentă, dar şi tămâie şi margarete) şi, probabil, var.
"Presupunem că inima a fost deschisă, pentru a fi golită de sânge, apoi recusută şi învelită într-o pânză de in", a declarat cercetătorul Philippe Charlier.
"A fost o veritabilă vitejie tehnică" pentru acea epocă - sfârşitul secolului al XII-lea.
Potrivit profesorului Charlier, prezenţa fragmentelor de tămâie dezvăluie şi o anumită "referinţă creştină".
Conservarea organului a fost necesară întrucât inima a fost transportată de la Châlus, din regiunea Limousin, unde a murit regele englez, până la Rouen, la o distanţă de peste 500 de kilometri.
Conform practicilor din epocă şi dorinţelor sale, trupul regelui a fost într-adevăr fragmentat: măruntaiele sale au fost înhumate la Châlus, în teritoriu inamic, inima sa - organ nobil - a fost depusă într-un sicriu din catedrala din Rouen, în teritoriu englez, iar restul trupului a fost înhumat în abaţia de Fontevraud, în Anjou, alături de tatăl său, Henric al II-lea, şi mama sa, Eleanor de Aquitania.
Richard Inimă de Leu a murit în 1199, la vârsta de 41 de ani, din cauza unei răni la umăr, provocată de săgeata unei arbalete.
Mitul regelui Richard Inimă de Leu a fost popularizat la începutul secolului al XIX-lea de scriitorul Walter Scott în romanul său "Ivanhoe", iar apoi de cinematografia hollywoodiană, prin filme precum "Robin şi Marian" (1976), "Robin Hood, prinţul hoţilor" (1991) şi "Robin Hood" (2010), regizat de Ridley Scott.
