Ciuma a fost frecventă în rândul populațiilor umane cu 3.300 ani mai devreme decât sugeraseră anterior indicațiile istorice, relevă un studiu danez publicat în SUA în revista 'Cell', informează agenția France Presse, preluată de Agerpres.
Acest aspect reiese dintr-o secvență ADN extrasă din dinți umani datând din epoca bronzului, din Europa și Asia, în care cercetătorii au descoperit semne de infecție cu bacteria responsabilă de această maladie, vechi de aproximativ 4800 ani.
Dar a fost nevoie de încă cel puțin un mileniu pentru ca acest agent infecțios, numit 'Yersinia pestis', să dobândească gene care l-au făcut foarte virulent, permițându-i să se răspândească prin intermediul puricilor și să scape sistemului imunitar al organismelor pe care le infectează.
"Acest studiu deschide noi perspective pentru studierea evoluției bolilor infecțioase", spune Eske Willerslev, de la centrul de geo-genetică al Universității din Copenhaga, unul dintre principalii autori ai acestei lucrări.
Mai multe epidemii de ciumă au decimat populația umană de-a lungul timpului, îndeosebi "ciuma neagră", care a ucis între anii 1347 și 1353 aproximativ 25 de milioane de persoane sau o treime din populația europeană din Evul Mediu.
Înainte de această cercetare nu se știa cu certitudine că ciuma a fost responsabilă pentru marile epidemii care s-au produs demult. Autorii citează o pandemie la Atena acum aproape 2.500 de ani, precum și una în Imperiul Roman în secolul al doilea.
Aceste două epidemii sunt considerate responsabile pentru declinul Greciei antice și, respectiv, pentru slăbirea armatei romane.
Semnătura moleculară a bacteriei responsabile de infecția de pe schelete datează de peste 1.500 ani, amintesc oamenii de știință.
Pentru a demonstra că acest agent infecțios a fost responsabil pentru mari epidemii din timpurile mai vechi, ei au secvențiat ADN extras din dinți umani provenind de la 101 schelete datând din epoca bronzului, din Europa și Asia.
Acești dinți au fost obținuți de la mai multe muzee și situri arheologice.
Cercetătorii au descoperit bacterii la șapte dintre aceste schelete, dintre care cel mai vechi a murit acum 5.783 de ani.
O analiză a evoluției acestor bacterii a arătat că cel mai recent strămoș comun al tuturor acestor tulpini cunoscute se întorc la această dată, adică cu peste trei mii de ani mai mult decât se estimase anterior.
Ciuma este foarte contagioasă și cauzează infecții extrem de virulente. Transmisă de purici sau rozătoare, ea continuă să facă ravagii sporadic, dar poate fi tratată eficient cu antibiotice, dacă se acționează la timp.
Cel mai recent focar a produs opt morți în două zile, în centrul Madagascarului, în luna august anul acesta, țară în care infecția revine aproape în fiecare an, amintește AFP.
