NASA, de obicei destul de rezervată în a face declaraţii, pare convinsă că în următorii 10 - 20 de ani vom întâlni viaţă în univers.
"Ştim unde să ne uităm, ştim cum să ne uităm şi avem şi tehnologia necesară" spune Ellen Stofan, unul dintre cercetătorii care lucrează pentru NASA.
Evident, oficialii NASA nu se referă la viaţa inteligentă, ci la microorganisme.
Este destul de probabil să aibă dreptate. Dacă nu în intervalul de timp propus, măcar pe fondul problemei. Existenţa vieţii extraterestre este aproape certă, din punct de vedere probabilistic. Însă, cum rămâne cu viaţa inteligentă?
Paradoxul Fermi reprezintă contradicţia dintre probabilitatea ridicată a existenţei civilizaţiilor extraterestre şi faptul că până acum nu au fost întâlnite dovezi ale acestora.
Principala ipoteză a paradoxului este că Pământul este o planetă tipică şi nu una ieşită din comun.
În 1961 Frank Drake a scris ecuaţia care îi poartă numele, o estimare probabilă a numărului de civilizaţii extraterestre din univers. În funcţie de datele folosite, rezultatul acesteia variază foarte mult. Pe scurt, putem fi singura civilizaţie din univers, la fel cum însă ar putea fi milioane de alte civilizaţii.
Ecuaţia a fost preluată de Sara Seager, un profesor de ştiinţă planetară şi fizică, iar ea a dezvoltat o ecuaţie paralelă, care evaluează şansele noastre de a detecta alte civilizaţii prin detectarea gazelor care au o biosemnătură.
Rezultatul noii ecuaţii? N=2. Un rezultat cât se poate de promiţător. Adică, în viitorul relativ apropiat ar trebui să putem detecta cel puţin două planete de acest tip. Ceea ce ar fi un progres enorm spre a răspunde întrebării care ne frământă de atât timp.
Citeşte şi: Suntem cu adevărat singuri în univers? Câte OZN-uri au "VIZITAT" România
