La o distanţă de peste 400 milioane de kilometri de planeta noastră, undeva între Jupiter şi Marte, sonda europeană s-a poziţionat în sfârşit, miercuri, la 100 kilometri de cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko. Botezată "Ciuri" de anumiţi cercetători, cometa pluteşte în vidul spaţial cu o viteză de circa 55.000 kilometri/ oră.
Rosetta a devenit astfel primul vehicul spaţial care a reuşit o "întâlnire spaţială", într-o misiune ştiinţifică ce va dura până în 2015.
Premiera ştiinţifică le va permite oamenilor de ştiinţă să obţină o serie de informaţii inedite despre originea Sistemului Solar, relatează AFP.
"Am ajuns lângă cometă", a declarat, la ora 09.29 GMT, Sylvain Lodiot, coordonatorul misiunii Rosetta de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), de la Centrul de control din Darmstadt (Germania).
Rosetta a fost lansată în 2004 şi a parcurs în total peste 6 miliarde de kilometri în spaţiu, efectuând patru rotaţii în jurul Soarelui şi trecând de trei ori pe lângă Terra şi o dată pe lângă Marte, pentru a-şi accelera viteza de croazieră.
Sonda spaţială Rosetta este echipată cu 11 instrumente ştiinţifice (camere video, spectrometre, analizatori de praf şi de particule...) cu ajutorul cărora va studia în detaliu nucleul cometei, dar şi gazele şi praful ejectate (care alcătuiesc coama cometei) în momentul apropierii ei de Soare.
La data de 11 noiembrie, sonda europeană va încerca un alt tur de forţă spaţial şi ştiinţific: plasarea pe cometă a unui robot-laborator, Philae, ce are dimensiunile unui frigider şi este echipat cu numeroşi senzori.
Speranţa de viaţă a lui Philae pe nucleul cometei este limitată, fiind cuprinsă între 4 şi 6 luni. Însă Rosetta va continua să însoţească cometa şi după încheierea misiunii robotului Philae.
Cometele sunt considerate de oamenii de ştiinţă a fi "martori" ai materiei primitive pe baza căreia s-a format Sistemul Solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Ele ar putea deţine informaţii cheie despre originea vieţii de pe Terra.
Misiunea spaţială Rosetta a fost iniţiată în urmă cu 20 de ani.
