Oamenii de ştiinţă ştiau că bebeluşii născuţi prin cezariană prezintă un risc crescut de a suferi de un număr de afecţiuni, printre care astm şi diabetul de tip 1, spre deosebire de cei născuți natural, iar acum au descoperit și diferențe între bacteriile aflate în tractul intestinal, potrivit Descoperă.ro.
Cercetătorii de la Universitatea Alberta din Canada cred că aceste diferenţe microbiene pot avea, de-a lungul întregii vieţi, consecinţe asupra sănătăţii copiilor. Intestinul persoanelor adulte este populat de miliarde de bacterii ”prietenoase” care ajută în procesul de digestie şi care ne protejează de patogeni, însă nou-născuţii nu au aceşti microbi. În mod normal, prima expunere a copilului la bacterii are loc atunci când acesta traversează canalul vaginal al mamei sale. Bebeluşul este acoperit cu bacterii, iar o parte din acestea sunt înghiţite. De asemenea, bebeluşul obţine alte bacterii de la mama sa în urma alăptării. Astfel, intestinul copilului începe să fie populat cu bacterii benefice care joacă un rol crucial în dezvoltarea sistemului imunitar.
Un copil care se naşte prin cezariană pierde această ”scufundare” iniţială în bacterii. Mai mult, femeile care nasc prin cezariană tind să amâne alăptarea, iar de obicei doctorii le prescriu antibiotice pentru a preveni infecţiile în zona inciziei.
Noul studiu a identificat, de asemenea, diferenţe microbiene care par să prezinte o legătură cu stilul de alimentaţie al bebeluşului. Intestinele copiilor hrăniţi cu lapte praf aveau şanse de a conţine tulpini de Clostridium difficile, o bacterie patogenă care poate provoca diaree severă.
