Voluminosul şi performantul creier al omului modern este rezultatul unei evoluţii îndelungate, iar una dintre etapele cruciale ale acesteia ar fi fost introducerea în alimentaţie a fructelor, potrivit unui studiu publicat luni în revista "Nature Ecology & Evolution", informează AFP.
Prin descoperirea fructelor şi înţelegerea modului în care le-ar putea mânca, unele primate au făcut un mare pas înainte în ceea ce priveşte dezvoltarea creierului, potrivit cercetătorilor americani. "Mulţumită acestui lucru ne-am dezvoltat incredibil de mult volumul creierului", a declarat cercetătorul Alex Decasien de la Universitatea din New York şi co-autor al studiului. "Am făcut să explodeze aportul nutriţional din alimentele pe care le consumăm", a adăugat acesta.
Pentru a ajunge la aceste concluzii cercetătorii au examinat alimentele preferate de peste 140 de specii de primate. Ei au constatat că speciile care au manifestat o înclinaţie către fructe şi-au dezvoltat creierul cu aproximativ 25% mai mult decât cele care au consumat frunze.
Acest lucru pune în discuţie o teorie avansată la mijlocul anilor '90 potrivit căreia relaţiile sociale, complexe în cazul primatelor, ar fi fost cele care ar fi contribuit la creşterea în volum a creierelor.
O viaţă socială importantă, supravieţuirea şi reproducţia necesită o bună înţelegere a mediului şi a altor primate, toate acestea dezvoltând creierul. Un fapt pe care Alex Decasien nu îl neagă, deşi cercetătorii nu au găsit nici un indiciu care să ateste legătura dintre mărimea creierul primatelor studiate şi complexitatea relaţiei lor sociale. Însă, ceea ce este sigur după cum spune el, e faptul că introducerea fructelor în dietă - un adevărat aport exploziv de zahăr şi de energie în comparaţie cu frunzele - a fost un factor determinant în acest sens.
Dezvoltarea creierului este importantă pentru supravieţuire, însă vine cu un preţ la nivel metabolic, aceasta necesitând un consum mai mare de energie. "Creierul reprezintă 2% din greutatea noastră totală, însă el absoarbe 25% din energia pe care o avem", a adăugat cercetătorul.
Sursă: Agerpres
