Nicușor Dan anunță consultări la 1 septembrie pentru desemnarea unui nou premier

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat, joi seara, la Chișinău, despre îngrijorările recente privind un posibil atac al Rusiei asupra unei țări NATO. Șeful statului a exclus un scenariu iminent, precizând însă că o astfel de „ipoteză de escaladare” există la nivel de analiză geopolitică, fără date concrete care să o susțină, deocamdată.

„Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a subliniat că postura NATO rămâne una defensivă, adaptată unei amenințări rusești pe care o consideră veche de peste un deceniu.

„NATO este o alianță defensivă. Și România ca parte a NATO. Rusia este o amenințare pentru țările din flancul estic de cel puțin 10 ani de la anexarea Crimeii și pregătirea defensivă a României, pregătirea defensivă a țărilor din flancul estic, pregătirea defensivă a NATO la asta se referă”, mai spune Președintele.

Reacția vine în contextul în care serviciile secrete americane au avertizat, într-o nouă evaluare, că Vladimir Putin ar putea testa NATO prin acțiuni militare limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă.

Potrivit oficialilor de la Washington, Rusia ar putea încerca, în următorii ani, un atac de amploare redusă asupra unui stat membru al Alianței. Ipoteza a fost alimentată de vizita recentă a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova – despre care presa americană a scris că ar fi transmis Rusiei un avertisment să nu atace NATO.

Întrebat joi despre acest subiect, președintele american Donald Trump a afirmat că Putin „nu va ataca teritoriul NATO”.

Președintele Nicușor Dan a respins, joi seara, la Chișinău, acuzațiile la adresa șefului SPP, generalul Lucian Pahonțu, vizat de o investigație Recorder potrivit căreia ar fi fost prezent, în decembrie 1989, la reprimarea manifestațiilor de la Revoluție.

„Am citit un titlu, care m-a îngrijorat, am citit un articol şi n-am găsit nimic care să justifice titlul. Asta e analiza mea, la momentul ăsta”, a declarat președintele în cadrul conferinței de presă.

„Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție și Mineriadă este o pată în istoria României. E regretabil că Parchetele nu au elucidat până acum. Orice persoană care a reprimat, participând la una din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție din statul român. Domnul Pahonțu nu este în această situație”, mai susține Președintele.

Întrebat dacă a realizat o evaluare a generalului Pahonțu, așa cum anunțase la începutul mandatului, șeful statului a explicat că a evaluat instituția, dar nu managerial.

„O evaluare a serviciului am făcut-o cumva cu propriile simţuri. Se pare că serviciul ăsta funcţionează, în interaţiunea pe care am avut-o cu diverşi ofiţeri în diferite situaţii de care dumnealor se ocupă, în special, de paza mea. Deci, mi se pare că e un serviciu profesionist şi reacţiile serviciilor externe cu care, tangenţial, m-am intersectat, sunt în aceeaşi direcţie”, mai spune Dan.

El a adăugat că nu a considerat o prioritate o evaluare specială a șefului SPP: „O evaluare managerială nu am făcut, special pentru domnul Pahonţu, pentru că sunt multe, multe, multe alte restanţe mult mai importante – o strategie economică, pe care nu o avem, alegerile anulate. (...). Eu am văzut un articol de presă, care are un titlu care nu este justificat de conţinut. Nu ştiu care este scandalul”.

Cât despre o eventuală convocare a CSAT pentru schimbarea lui Pahonțu, președintele a precizat că există deja o ședință programată, dar fără legătură cu acest caz: „Este o ședință CSAT pe 7 septembrie. Nu are legătură cu acest caz”.

Întrebat despre faptul că Pahonțu nu ar fi depus de 18 ani declarația pe propria răspundere privind colaborarea cu fosta Securitate, președintele a arătat că verificările au fost făcute la numirea acestuia: „SPP-ul nu este un serviciu secret, este un serviciu de pază. Şi domnul Pahonţu, conform legii din România, când a fost numit, la propunerea preşedintelui, de către Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare, inclusiv la CNSAS, cu privire la a fi făcut sau nu poliţie politică”.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, joi seara, că va face o numire la conducerea Serviciului Român de Informații abia după ce va fi învestit un nou Guvern. Șeful statului a explicat, într-o conferință de presă la Chișinău, că nu a vrut să suprapună acest subiect peste negocierile privind Executivul.

„Pe servicii secrete există un serviciu care nu are şef - SRI - şi aici este o discuţie pe care o să o avem cu partidele parlamentare. Am considerat că nu este util să suprapun această discuţie, care tot timpul este sensibilă, peste discuţia despre Guvern. O să avem un Guvern şi după aceea o să avem discuţia, probabil, cu acea majoritate care va susţine Guvernul”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a mai vorbit și despre numirea unor noi ambasadori, pe care a descris-o drept una dintre priorități.

El a precizat că schimbările ar fi trebuit făcute deja, dacă nu ar fi intervenit criza politică.

„Cu ambasadorii, într-adevăr, dacă nu apărea această criză politică, care ne-a luat tuturor mare parte din energie, schimbarea s-ar fi produs în vara acestui an, astfel încât oamenii să poată să meargă la post în toamnă. Acum o să ne consultăm cu ei, să vedem cum e mai bine, dar în orice caz, schimbarea trebuie să fie făcută, pentru că un ambasador, la sfârşit de mandat, toată lumea ştie că pleacă, el ştie că pleacă şi, deci, contactele şi interacţiunile sale nu mai sunt productive”, a arătat șeful statului.

Președintele Nicușor Dan a confirmat, joi seara, la Chișinău, că nava care a luat foc și s-a scufundat în Marea Neagră a fost lovită. Declarația vine în contextul în care Garda de Coastă a intervenit pentru salvarea echipajului, iar toți cei 12 membri aflați la bord au fost recuperați în viață.

„În cursul acestei seri am avut un eveniment la limita, dar în afara apelor noastre teritoriale. Am avut o navă care a fost lovită. Din fericire, prin intervenția Gărzii de Coastă, toți membrii echipajului au fost salvați, motiv pentru care felicit echipele de la Garda de Coastă pentru că au acționat prompt, în condiții meteo nefavorabile”, a declarat șeful statului.

Președintele a fost întrebat ulterior dacă România comunică cu autoritățile ucrainene pentru ca navele care aduc petrol în țară din portul rusesc Novorossiisk – vizat de contra-loviturile Kievului – să nu fie luate drept ținte.

„Au fost mai multe momente în care navele noastre - nave care deserveau Petromidia - trebuiau să fie încărcate la Novorossiisk și am avut un contact cu partea ucraineană, spunându-le 'acela este vasul care ne deservește pe noi cu petrol kazah, nu rusesc. Vă rog sa îl lăsați să treacă'”, a precizat Nicușor Dan.

Președintele a mai spus că discuțiile de la Chișinău au vizat formalizarea acestui mecanism: „Ce am discutat azi a fost doar ca această interacțiune să fie cumva formalizată, să se petreacă mai repede. Dar, repet, deja s-a întâmplat de cate ori am avut nevoie. Partea ucraineană a primit mesajul nostru și a lăsat nava de aprovizionare să treacă”.

Potrivit Gărzii de Coastă, existaseră informații – neconfirmate imediat oficial – că vasul ar fi fost lovit de o dronă.

Nava care s-a scufundat naviga sub pavilionul Republicii Dominicane.

Întrebare: Care este stadiul colaborării autorităților de la Chișinău și București, pentru că aceste drone pot fi depistate în timp util?

Nicușor Dan: Ca să dobori o dronă, când ai o astfel de amenințare, trebuie mai întâi s-o vezi și după aceea s-o dobori. Sunt două faze distincte. În ceea ce privește observarea, partea de radar, există un schimb de informații care este permanent între Republica Moldova și România, și putem să spunem că atunci când le vedem noi, le vede și Republica Moldova. În ceea ce privește capacitatea de a le da jos, fiecare dintre țări – și nu vorbesc doar de România și Republica Moldova, ci de toate țările de pe Flancul Estic care sunt afectate.

Niciuna dintre ele nu are întreaga capacitate pentru a acoperi întregul teritoriu și fiecare dintre ele încearcă să-și optimizeze resursele acolo unde simte că riscul este mai mare. Dar din nou, este un fenomen relativ recent. Noi vorbim de asta de acum un an, un an și jumătate; deși ele se folosesc în război de mai mult timp, nu veneau în țările noastre.

Sunt progrese mari. Acum patru luni, România nu doborâse niciuna; între timp a doborât patru. Acum șase luni nu aveam radarele pe care le avem azi. Deci, vorbind de toate țările de pe Flancul Estic, progresăm, încercăm să facem față unui fenomen care este nou.

Întrebare: Mai poate ajuta România Republica Moldova cu energia electrică și, dacă da, cât timp, dacă situația se menține o perioadă mai îndelungată la Cernavodă?

Nicușor Dan: Este o chestiune de săptămâni – nu mai știu, 2 săptămâni, 3 săptămâni – până când hidrologii spun că vom avea suficientă apă pentru a porni cel puțin unul din reactoarele de la Cernavodă. Apoi, din fericire, noi suntem interconectați. Suntem interconectați cu Ucraina, suntem interconectați cu Bulgaria, care, din fericire, are o capacitate de stocare consistentă, și deja centrala de la Cernavodă are cam 10 zile de când este oprită. Și am reușit să funcționăm toți. Deci, cu riscul care este, îl evaluez ca fiind foarte mic în momentul ăsta de a fi decuplați niște operatori industriali, o să reușim să trecem de criza asta? Da. Răspunsul este da.

Răspunsul este da, în sensul că energia de pe toată această piață se distribuie și în România, și în Republica Moldova. E o criză care nu va fi deloc lungă, e o chestiune de săptămâni. Iar, din păcate, câteva lucrări importante care ar fi trebuit finalizate la momentul ăsta, nu sunt finalizate. Dar într-un an din momentul ăsta, noi vom sta mult mai bine.

Întrebat cum cooperează România şi Republica Moldova în privinţa dronelor, preşedintele Nicuşor Dan a explicat că între cele două state funcţionează deja un mecanism de schimb de informaţii.

„Acum există un protocol prin care România şi Republica Moldova schimbă date permanent”, a spus el.

Şeful statului a atras însă atenţia asupra limitelor tehnice în privinţa doborârii dronelor, valabile pentru orice stat.

„În ce priveşte capacitatea de a le doborî, nici o ţară nu are capacitatea de a acoperi tot teritoriul, deci încearcă să optimizeze. Dar este un fenomen relativ recent şi până acum sunt progrese mari”, a adăugat Nicuşor Dan.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, joi seara, că va relua la începutul lunii septembrie consultările cu partidele pentru desemnarea unui nou premier. 

„Cred că conştientizăm cu toţii că ar fi fost bine ca varianta Tomac să treacă acum 3 sau 4 luni, când a fost, să nu facem toată această echilibristică cu Parlamentul, cu sesiuni extraordinare”, a declarat președintele.

Nicușor Dan a mai precizat că, după primele două nominalizări, a ajuns la concluzia că nu existau șanse reale de a forma o majoritate pe perioada vacanței.

„După cele două nominalizări am realizat că nu există şanse de majoritate pe perioada vacanţei parlamentare şi atunci, inclusiv din perspectiva agenţiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit că ştirile din presa globală să fie: al treilea guvern n-a fost investit, al patrulea guvern n-a fost investit în România, ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente, ca să spun, cu partidele politice, n-am făcut o desemnare. Acum, imediat, la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem, formală sau informală, şi eu cred că vom găsi o majoritate pentru un guvern care să fie stabilă”, a spus el.

Președintele a subliniat că formarea unui nou Executiv este urgentă, mai ales înaintea plecării sale la Summitul ONU de la New York: „Eu cred că este o urgenţă, cred că toată lumea realizează că e urgenţă să avem un guvern, numai că cu menţiunea pe care am făcut-o, că era riscant să avem o nouă cădere de premier desemnat”.

În privința formulei de guvernare, Nicușor Dan a indicat că varianta unui cabinet tehnocrat pare puțin probabilă: „În acest moment nu văd susţinere pentru un guvern cu miniştri tehnocraţi. Deci este mult mai probabil un guvern cu miniştrii politici”. El a adăugat că există numeroase ipoteze de lucru, purtate în „nenumărate discuţii cu toate părţile”.

Preşedintele Nicuşor Dan a comentat, într-o declaraţie făcută la ambasada României la Chișinău, tensiunile legate de configuraţia politică şi de varianta Tomac, sugerând că o soluţie ar fi fost de dorit mai devreme. „Conştientizăm cu toţii că ar fi fost bine ca varianta Tomac să treacă acum 3-4 luni, să nu facem această echilibristică”, a spus el.

Şeful statului s-a arătat însă optimist în privinţa unei clarificări apropiate: „La 1 septembrie o să avem o nouă consultare şi eu cred că vom avea o nouă majoritate.”

Preşedintele Nicuşor Dan a pus accent, în intervenţia sa de la Chişinău, pe legătura aparte dintre cele două stat. 

„România și Republica Moldova au o istorie comună, limbă comună, tradiții comune. De aceea, relația noastră este atât de specială. De aceea, relația noastră este extrem, extrem de funcțională.” El a precizat că discuţiile cu Maia Sandu au vizat „proiecte comune de infrastructură, interconectare energetică, proiecte culturale”.

„Mă bucur să îl reîntâlnesc pe președintele Zelenski. Condamn încă o dată agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Asigur Ucraina încă o dată de sprijinul României în această luptă”, a mai spus Nicușor Dan.

Şeful statului a amintit şi de cadrul bilateral cu Kievul: „România și Ucraina au semnat un parteneriat strategic, după cum știți, și mă bucur că lucrurile avansează pentru noi.”

„Pe plan trilateral sunt bucuros că țările noastre colaborează. Această întâlnire e dovada că avem maturitatea să înțelegem responsabilitatea pentru securitatea acestei regiuni și astfel proiectăm securitatea în Europa”, a adăugat acesta.

Pe partea de proiecte concrete, Dan a legat investiţiile în infrastructură de fondurile europene pentru apărare: „Am discutat de proiecte de infrastructură și energetice comune. Prin programul SAFE România va construi autostradă până la granițele cu Republica Moldova și Ucraina.”

El a menţionat şi discuţiile despre securitate: „Am discutat de amenințările la care țările noastre sunt supuse, despre drone, cum putem să colaborăm.”

Nu în ultimul rând, preşedintele a evidenţiat parcursul european al regiunii, pe care România îl sprijină: „Am discutat de parcursul european al celor două țări pe care România îl susține.” Iar despre Chişinău a avut cuvinte de laudă: „Republica Moldova e un exemplu pentru toate țările europene în curs de aderare.”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a continuat mesajul de la Chişinău reiterând recunoştinţa faţă de cele două ţări vecine: „Sunt foarte recunoscător Moldovei și României pentru că sprijină Ucraina și ucrainenii.”

Liderul de la Kiev a oferit şi o imagine a presiunii militare la care este supusă ţara sa chiar în ziua vizitei: „Doar astăzi, 11 alerte de drone și rachete în Ucraina. Atacurile cu rachete balistice au devenit ceva constant. Noi încercăm să ne consolidăm infrastructura și rezistența.”

Zelenski a transmis şi disponibilitatea Ucrainei de a contribui la securitatea regiunii: „Ucraina este pregătită să contribuie la capacitatea comună de apărare a vecinilor. Împărțim exact aceleași valori.”

El şi-a încheiat intervenţia cu o proiecţie asupra viitorului comun european: „Categoric, ne vom regăsi împreună în UE. Vom consolida toate eforturile pentru pace și independență.”

Preşedinta Maia Sandu a marcat cei 35 de ani de independenţă a Republicii Moldova printr-un discurs axat pe desprinderea de Rusia şi pe importanţa aliaţilor. 

„În acești 35 de ani, am învățat ce înseamnă cu adevărat independența de Rusia”, a declarat ea. Sandu a vorbit şi despre şansa geografică a ţării: „Un singur lucru îți este dat de la început: vecinii. Iar Republica Moldova a avut noroc.”

Preşedinta a evidenţiat rolul României ca sprijin constant.

„România a fost alături de noi la fiecare cumpănă, a făcut-o firesc, ca un frate sau o soră. Când a intrat în UE, moldovenii au văzut că drumul acesta e realizabil”, a spus ea.

Sandu a subliniat şi contribuţia Ucrainei la securitatea regiunii: „La est avem o țară care apără libertatea. Ucrainenii țin agresorul rus departe de casa noastră. De aceea luni l-am decorat pe președintele Volodimir Zelenski.”

Mesajul ei a insistat pe ideea că suveranitatea nu poate fi apărată în izolare: „Independența este mai puternică când se sprijină pe legături solide și pe parteneri de nădejde.”

Adresându-se celor doi preşedinţi invitaţi, Sandu a făcut o referire voalată la ameninţarea dronelor: „Domnilor președinți, cerul deasupra noastră ne arată cel mai limpede cât de importantă este colaborarea noastră.”

Preşedinta şi-a chemat apoi cetăţenii să sărbătorească: „Astăzi sărbătorim ce am reușit. Dragilor mei moldoveni, le spun: Veniți în piață. Astăzi ne adunăm ca să sărbătorim ce am făcut noi în 35 de ani.”

La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat mulţimii, precizând de la început: „Eu voi vorbi în limba ucraieană, deoarece nu cunosc limba română.”

El a ţinut să sublinieze semnificaţia prezenţei sale la Chişinău: „Este foarte important să fim aici împreună” şi „Astăzi am venit și noi să sprijinim independența Republicii Moldova.”

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Chişinău pentru a lua parte la manifestările prilejuite de cea de-a 35-a aniversare a Independenţei Republicii Moldova. Liderul de la Kiev a fost întâmpinat de preşedinta Maia Sandu.

De la ora 19:25, cei trei şefi de stat - Zelenski, Sandu şi preşedintele României, Nicuşor Dan - urmează să susţină o conferinţă de presă comună, după reuniunea trilaterală a delegaţiilor celor trei ţări.

Preşedintele Nicuşor Dan a relatat pe reţeaua X conţinutul consultărilor avute joi la Chişinău cu preşedinta Maia Sandu, la care au fost abordate atât agenda bilaterală, cât şi temele europene şi internaţionale de actualitate. Cu acest prilej, şeful statului a transmis felicitări conducerii şi cetăţenilor Republicii Moldova de Ziua Independenţei, „alături de urări de pace, prosperitate și securitate, în interiorul familiei europene”.

Am avut astăzi la Chișinău consultări cu doamna Președinte Maia Sandu @sandumaiamd pe prioritățile agendei bilaterale și pe temele de actualitate la nivel european și internațional.

Am adresat, cu acest prilej, felicitări doamnei Președinte Maia Sandu și cetățenilor Republicii… pic.twitter.com/O9ByWylFaH

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) August 27, 2026

„Am avut astăzi la Chișinău consultări cu doamna Președinte Maia Sandu pe prioritățile agendei bilaterale și pe temele de actualitate la nivel european și internațional.

Am adresat, cu acest prilej, felicitări doamnei Președinte Maia Sandu și cetățenilor Republicii Moldova cu ocazia Zilei Independenței, alături de urări de pace, prosperitate și securitate, în interiorul familiei europene

Întâlnirea noastră de astăzi este o dovadă în plus a apropierii dintre România și Republica Moldova și a relației noastre speciale, bazate pe comunitatea de istorie, limbă, cultură și tradiții.

Am adresat cuvinte de încurajare  Republicii Moldova pentru progresele realizate în procesul de integrare europeană, care au dovedit o dată în plus o mobilizare politică, administrativă și civică exemplară pentru a implementa legislația europeană și reformele necesare.

Reformele trebuie continuate în ritm susținut, pe toate palierele, iar România va rămâne aproape, oferind  expertiză tehnică și sprijin diplomatic pentru ca procesul de integrare europeană să avanseze într-un ritm accelerat.

Am discutat și despre securitate energetică și proiecte de interconectare. Avem un angajament comun ferm de a continua în mod susținut eforturile pe acest palier.

Am abordat astăzi și temele rezilienței, combaterii dezinformării și amenințărilor hibride, precum și necesitatea de a contracara presiunile venite din partea Rusiei. Dintre acestea, încălcarea spațiului aerian de către drone rusești reprezintă o provocare constantă pentru autoritățile noastre și vom aprofunda cooperarea noastră pe acest palier”, a scris Nicușor Dan.

 În Piaţa Marii Adunări Naţionale a început parada militară organizată cu prilejul Zilei Independenţei Republicii Moldova. Cetăţenii adunaţi în centrul Chişinăului urmăresc defilarea a circa 2.000 de militari din nouă state partenere, potrivit Ştiri.md.

În cadrul evenimentului sunt prezentate unităţi de tehnică militară şi specială din dotarea Armatei Naţionale şi a Ministerului Afacerilor Interne.

La paradă urmează să ia cuvântul mai mulţi oficiali, printre care preşedinta Maia Sandu, preşedintele României, Nicuşor Dan, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Pentru siguranţa invitaţilor străini au fost luate măsuri sporite de securitate. Pe clădirea Guvernului au fost observate trei persoane, alături de un obiect ce pare a fi o lunetă - dispozitiv folosit de regulă de echipele de protecţie care asigură supravegherea unor astfel de evenimente.

Întrevederea de la Palatul Prezidenţial dintre Maia Sandu şi Nicuşor Dan s-a încheiat. Cei doi şefi de stat se îndreaptă acum spre Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde urmează să asiste împreună la parada militară organizată cu prilejul Zilei Independenţei Republicii Moldova.

La defilare sunt aşteptaţi peste 2.000 de militari, cu tehnică din dotarea Armatei Naţionale şi a Ministerului Afacerilor Interne.

Momentul următor din agenda comună vine în cursul serii: reuniunea trilaterală cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aşteptat să sosească la Chişinău, urmată de declaraţii de presă ale celor trei şefi de stat.

Președintele României, Nicușor Dan, a fost primit de Maia Sandu, la Chișinău. După primirea oficială, cei doi şefi de stat au avut o întrevedere tete-a-tete la Palatul Prezidenţial din Chişinău, urmând să participe la parada militară organizată în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

 

 

View this post on Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A post shared by Antena 3 CNN (@antena3cnn)

După vizia din Municipiul Cahul, Nicușor Dan a transmis pe X faptul că „a fost o plăcere să descoperim un oraș cu o istorie bogată, cu oameni harnici, cu o comunitate care a știut să păstreze și să transmită mai departe valorile pe care le împărtășim”.

„În drum spre Chișinău, am făcut o oprire pentru a vizita orașul Cahul, un reper important al identității, culturii și spiritului românesc în Republica Moldova.

A fost o plăcere să descoperim un oraș cu o istorie bogată, cu oameni harnici, cu o comunitate care a știut să păstreze și să transmită mai departe valorile pe care le împărtășim. La Cahul, găsim legături între România și Republica Moldova în domeniul educației, al culturii, al economiei, în proiectele comunității locale și, mai presus de toate, în relațiile dintre oameni. De aceea, România a contribuit cu fonduri la construirea unui nou sediu pentru Teatrul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” și la modernizarea unui cămin al Universității din Cahul.

Am apreciat eforturile autorităților locale, ale instituțiilor, ale cadrelor didactice, ale personalităților culturale, ale antreprenorilor, ale tinerilor și ale tuturor celor care contribuie zi de zi la dezvoltarea orașului Cahul și la consolidarea relației dintre Republica Moldova și România”, a scris el.

În drum spre Chișinău, am făcut o oprire pentru a vizita orașul Cahul, reper important al identității, culturii și spiritului românesc din Republica Moldova.
Mi-a făcut plăcere să descopăr un oraș cu o istorie bogată, cu oameni harnici, cu o comunitate care a știut să păstreze și… pic.twitter.com/C2JwUBUTaF

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) August 27, 2026

La Chişinău a ajuns și Președintele României, Nicuşor Dan, invitat Maia Sandu să participe la manifestările consacrate acestei zile. Și Volodimir Zelenski va participa la festivități.

Manifestările au început de dimineaţă cu depuneri de flori la monumentul „Maica Îndurerată”, de la Complexul Memorial „Eternitate” şi la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Preşedinta Maia Sandu şi preşedintele României, Nicuşor Dan, vor participa după amiază la o paradă militară, la care vor defila peste 2.000 de militari cu tehnică militară din dotarea Armatei Naţionale şi a Ministerului Afacerilor Interne. Evenimentul va fi precedat de întrevederea bilaterală a celor doi preşedinţi.

În seara zilei de joi, la Chişinău este aşteptat să sosească preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Va avea loc o reuniune trilaterală a delegaţiilor Republicii Moldova, României şi Ucrainei, urmată de declaraţii de presă ale celor trei şefi de stat.

Seara, Maia Sandu, Nicuşor Dan şi Volodimir Zelenski se vor adresa cetăţenilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde va avea loc un concert dedicat Zilei Independenţei la care vor participa artişti consacraţi şi formaţii muzicale din Republica Moldova.

Evenimentul face parte din programul naţional „Independenţa care ne uneşte. Moldova-35”. Programul include în total peste 20 de evenimente culturale, educaţionale, comemorative şi festive desfăşurate pe parcursul anului. 

Republica Moldova sărbătorește joi 35 de ani de la proclamarea independenţei față de Uniunea Sovietică. Președinta Maia Sandu a declarat, cu această ocazie, că independenţa statului este „pusă la încercare în fiecare zi” de Rusia. La festivitățile de la Chișinău au fost invitați și președintele Nicușor Dan și președintele Volodimir Zelenski. Diseară, cei trei se vor adresa moldovenilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Maia Sandu a declarat că, în urmă cu 35 de ani, moldoveni din toată ţara soseau la Chişinău şi veneau pe jos cu tricolorul şi icoane spre Piaţa Marii Adunări Naţionale. Preşedinta a spus că moldovenii Renaşterii Naţionale au înfruntat riscuri mari în lupta lor, dar şi-au asumat toate aceste riscuri pentru că voiau să trăiască liber la ei acasă şi se simţeau datori să lase copiilor lor o ţară liberă.

„Să celebrăm ceea ce ne uneşte, să fim mândri şi să continuăm munca pentru independenţa Republicii Moldova”, a spus ea. 

Președinta Republicii Moldova a amintit că eroii de acum 35 de ani au avut condiţii mult mai vitrege în drumul lor pentru ţară şi pentru dobândirea suveranităţii, însă nu au disperat, au continuat să lupte, să se ridice şi să rămână uniţi pentru naşterea statului.

„Ei şi-au făcut datoria. Au creat un stat independent. Noi avem datoria să îl creştem, să nu ne pierdem speranţa, să continuăm lupta, să ne ţinem uniţi şi să transmitem moştenire copiilor care vin o ţară liberă şi puternică”, a spus Sandu.

Maia Sandu a declarat că independența Republicii Moldova „este pusă la încercare în fiecare zi” de Rusia. 

„Independenţa noastră este pusă la încercare în fiecare zi de propaganda care promovează dezbinare şi neîncredere, de armata rusă care ne încalcă neutralitatea, de dronele agresorului care pun în pericol pacea şi de banii murdari care finanţează partide politice menite să slăbească Republica Moldova din interior”, a afirmat Maia Sandu. 

În aceste condiţii, potrivit preşedintei, este nevoie acum mai mult decât oricând de cel mai important lucru pe care îl avea generaţia anilor '90 - entuziasmul şi puterea de a crede în ţara lor.

„Suntem norocoşi că suntem liberi şi trăim în pace. Să ne aducem aminte că datorită rezistenţei ucrainenilor, noi dormim în linişte acasă. Să ne amintim că am câştigat mulţi prieteni în ultimii ani. Ei ne ajută când avem nevoie, dar şi noi dăm o mână de ajutor, aşa cum se cuvine unui stat matur.

Să ne aducem aminte că acum câţiva ani, fructele şi legumele noastre erau distruse de tractoarele ruseşti şi ni se deconecta lumina şi căldura la indicaţia Moscovei. Azi, produsele noastre sunt apreciate în Europa şi ne decidem viitorul fără şantaj energetic. Să ne aducem mai des aminte ce am reuşit ca ţară în aceşti 35 de ani”, a îndemnat Maia Sandu.

Președinta Republicii a remarcat că faptul că deși țara are încă multe probleme de rezolvat nu anulează progresul făcut de ţară şi de oamenii săi.

„(...) Neamul nostru nu mai vrea să trăiască niciodată într-o ţară-închisoare. Să ne aducem aminte că lucrurile care ne unesc sunt mult mai multe decât cele care ne fac diferiţi. Şi asta a înţeles generaţia Renaşterii Naţionale care scanda 'Unire, moldoveni!'

Pentru că, în esenţă, ne dorim aceleaşi lucruri ca familia şi ţara noastră să fie în siguranţă. Generaţiile tinere să-şi vadă viitorul acasă. Tradiţiile noastre să trăiască mulţi ani înainte. Vocea noastră să fie respectată. Independenţa nu e despre a fi la fel. Independenţa nu ne cere să fim identici, ci să fim liberi împreună. 

Vă mulţumesc că sunteţi liberi, pentru că atât timp cât voi veţi fi liberi, Republica Moldova va fi liberă. Lucrurile mici şi le face singur fiecare pentru familia lui. Lucrurile mari le putem face doar împreună. La mulţi ani, Republica Moldova!”, a încheiat Maia Sandu.