În spatele ușilor închise, o comisie din interiorul CSM lucreaza asiduu la refacerea vechiului Ghid pentru comunicare între mass media, instanțe și parchete, prin care s-ar putea bloca accesul jurnaliștilor la o serie de informații de interes public extrem de importante. CSM a pus în practică o tactică prin care să contracareze eventualele acuzații de netransparență, printr-o așa-numită consultare cu reprezentanții societății civile sau media, numai că acești reprezentanți au fost aleși, în majoritate, pe ochi frumoși, mulți dintre aceștia nefiind critici consecvenți ai abuzurilor sau neregulilor din sistemul judiciar. Pe lista organizațiilor non-guvernamentale s-au aflat APADOR-CH, Agenția de Monitorizare a Presei, Centrul Român pentru Investigații Jurnalistice și GDS. După o așa-zisă consultare, au fost strânse mai multe opinii și variante la care jurnaliștii consultati au achiesat în parte sau deloc, dar asta nu contează prea mult în condițiile în care noul Ghid de comunicare va fi finalizat de o comisie din interiorul CSM, unde jurnaliștii nu au acces.
În faza urmăririi penale începută pe faptă și nu pe persoană, după intrarea în vigoare a noilor Coduri, penal și de procedură penală, parchetele transmit comunicate cu informații extrem de reduse și vor ca, pe viitor, parchetele să nu mai comunice nimic despre un dosar și despre acuzațiile asupra unor suspecți sau chiar a rechizitoriului înaintea pronunțării judecătorului de cameră preliminară. În vechea formulă a Ghidului, jurnalistilor le erau transmise informații ample legate de inceperea urmăririi penale și învinuiți (actualmente, suspecți).
În cazul în care se pune în mișcare acțiunea penală și se poate cere arestarea suspectului, magistrații vor ca și această fază să fie una secretă, bazându-se pe prevederile noilor Coduri, rezultatul fiind acela ca jurnaliștii să nu mai aibă acces la referatul întocmit de procurori. Astfel, opinia publică nu va mai putea afla dacă învinuirile care se aduc persoanei în cauză sunt susceptibile de nereguli, abuz, sau au un probatoriu inbatabil cel puțin în această fază. Dacă înainte se judeca în ședință publică contestația la arestarea preventivă, acum și arestarea dar și judecarea acestei contestări este nepublică.
Opiniile organizațiilor non-guvernamentale, ale jurnaliștilor și ale magistraților au fost centralizate la nivelul CSM. Judecătorii vor ca informațiile privind stadiul actelor de cercetare să fie transmise presei doar dacă există suspect în cauză, iar în cazul în care urmărirea penală e începută doar pe faptă, să nu se comunice ceva jurnaliștilor decât dacă „fapta ce formează obiectul dosarului penal prezintă un grad de pericol social ridicat sau justifică un interes deosebit pentru public”, ceea ce ar înseamna că rămâne la latitudinea procurorului să califice aceste aspecte și să cenzureze comunicarea după cum vrea sau în funcție de orice alte interese. Parchetul ICCJ și DNA au achiesat la această propunere, în timp ce unii jurnaliști au făcut opoziție la o asemenea formulare.
Cât privește comunicarea privind existența unui suspect într-o cauză, magistrații țin ca această comunicare să fie realizată doar după ce suspectului i s-a adus la cunoștință această cauză.
În noul ghid, s-ar putea ca presa să nu mai obțină rechizitoriul, soluțiile de netrimitere în judecată și fotocopii sau exrase de pe anumite documente referitoare la măsurile procesuale, întrucât Parchetul Înaltei Curți vrea mai întîi să fie evaluat ”impactul” pe care l-ar avea dispozițiile art.277 din noul Cod penal privind compromiterea intereselor justiției. Acestea sunt doar câteva din propunerile de restrângere sau îngrădire a accesului jurnaliștilor la informațiile de interes public făcute de magistrații instanțelor și parchetelor la această așa-numită consultare ”transparentă”. Puse în practică, ele ar încălca flagrant articolul 31 privind dreptul la informație din Constituția României.
scris de Adina Anghelescu-Stancu
Citiți aici documentul CSM cu centralizarea observațiilor magistraților, reprezentanților societății civile și ai mass media
