Cercetările recente arată că particulele de uzură ale anvelopelor reprezintă aproximativ 45% din totalul microplasticelor prezente atât în sol, cât și în mediul acvatic. Cu alte cuvinte, aproape jumătate din microplasticele care ajung în natură provin, de fapt, de la anvelopele mașinilor, scrie The Independent.
De fiecare dată când un vehicul rulează, anvelopele se uzează treptat, eliberând în atmosferă și pe șosea particule microscopice de cauciuc sintetic. Ploile le spală de pe drumuri și le transportă în rigole, apoi în râuri, lacuri, mări și oceane. În această călătorie, peștii, crabii, scoicile și alte viețuitoare acvatice pot consuma accidental aceste particule – împreună cu substanțele chimice toxice pe care le conțin.
Printre aceste substanțe se află 6PPD-Q, un compus rezultat din aditivul 6PPD, folosit pentru a preveni degradarea anvelopelor. În 2020, cercetătorii au descoperit că peste jumătate dintre somonii Coho care se întorceau să se reproducă în apele din statul Washington au murit din cauza expunerii la acest compus. Alte specii, precum păstrăvul curcubeu sau somonul roșu, sunt de asemenea afectate.
Cum ne afectează
Din păcate, impactul nu se limitează la viața acvatică. Oamenii și animalele pot fi expuși la aceste particule și prin aer, mai ales în apropierea drumurilor intens circulate. Un studiu realizat în China a detectat prezența 6PPD-Q în urina copiilor și adulților, ceea ce confirmă pătrunderea acestor substanțe în organismul uman.
Efectele exacte asupra sănătății sunt încă investigate, dar există deja indicii că substanța poate afecta ficatul, plămânii și rinichii.
Într-un alt studiu, realizat la Oxford, Mississippi, au fost identificate peste 30.000 de particule de uzură de anvelopă în doar 24 de litri de apă pluvială colectată după două furtuni. În zonele cu trafic intens, concentrația ar putea fi mult mai mare.