România nu are un registru unic de transplant. Ca urmare, nu ştim exact în acest moment câţi oameni au nevoie de un organ urgent.
În momentul de faţă, fiecare centru de transplant are o listă cu bolnavi în aşteptare, dar datele nu sunt centralizate. Deci nicio autoritate nu poate spune precis cine este bolnavul cel mai îndreptăţit să primească un organ abia recoltat. Adică, arbitrariul şi norocul ţin deocamdată loc de reguli stricte.
Acum trei luni, Ministerul Sănătăţii garanta că va rezolva problema. În luna iunie, ministrul i-a aşezat la aceeaşi masă pe medicii care fac transplant şi pe reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), după ce a descoperit că zeci de inimi care puteau fi recoltate de la donatori au fost pur şi simplu aruncate.
Motivul - nu se găseau primitori compatibili, iar centrele de transplant nu funcţionau din lipsă de resurse.
Pe lista lucrurilor de rezolvat era trecut atunci şi Registrul Unic de Transplant. În baza de date la nivel naţional vor fi trecuţi toţi bolnavii care au nevoie de un organ nou ca să trăiască. Registrul va ajuta primitorii să găsească mai uşor un donator.
Cel puţin 6.000 de români au nevoie de un transplant. Circa 5.000 de bolnavi pe dializă au nevoie de un rinichi, 500 au nevoie de un ficat sănătos, iar 200 de o inimă nouă.
