Așadar, e greșit să scriu cu 2 i în aceste contexte: membri, noștri, intri. Aceste cuvinte se scriu corect cu un singur i.
Și vedem acum variantele corecte. Lucrurile sunt de fapt foarte clare, nu aveți cum să puneți 2 i dacă vă gândiți la formele morfologice. "Membri" este aici un plural nearticulat: membru, membri, deci apare un singur i, desinență de plural.
Ar mai fi apărut al doilea i dacă era și articulat hotărât, dar nu este aici. Apoi noștri: avem nostru, noștri, la fel, i este desinență de plural, nu au ce caută 2 i. Iar la forma verbală intri, scriem tot cu un i final: intru, intri.
Dacă e atât de simplu, ce ne face să greșim?
De cele mai multe ori, i final este desonorizat, nu poate forma o silabă, se aude slab în cele mai multe cuvinte: elevi, pomi, albi, cumperi, ceri. Însă în unele cuvinte, din cauza unui context sonor aparte, acest i se aude puternic, este sonor și formează silabă. Asta se întâmplă în cuvintele al căror radical se termină într-o consoana urmată de L sau de R.
Acea alăturare face că i să se pronunțe sonor și noi să avem impresia că sunt acolo de fapt 2 i. Asta se întâmplă la membri, noștri, albaștri, intri, umpli. Elevi versus membri, vedeți, nu se aude la fel, dar e un singur i.
Această este combinația care sonorizeaza i-ul: consoană urmată de L sau R, acel i care urmează este sonor. De asta e o diferența de pronunțare între albi și albaștri. Avem un singur i final, dar la albi el se aude slab, nu ar scrie nimeni albi cu 2 i, însă la albaștri, i final se aude puternic și dacă nu ești atent, ajungi să scrii greșit cu 2 i albaștri.
Reținem: scriem cu un singur i: acești membri, acești socri, niște monștri, simpli, albaștri. Sigur, dacă substantivele apar la plural articulat hotărât, mai adăugăm un i care este articolul. Deci vom scrie toți membrii cu doi i: primul este marca de plural, al doilea este articolul hotărât.
Este un aspect de grafie extrem de important acesta și e bine să fiți atenți. Ce alte cuvinte vi se par complicate la scriere sau la rostire?
