Găsirea unor antonime, rolul virgulei într-un fragment de text, două compuneri şi construirea unei fraze cu subordonată predicativă se numără printre cerinţele subiectelor probei de limba română din cadrul examenului de evaluare naţională.
La subiectul 1, elevii au primit un fragment din Alexandru Vlahuţă - "Din durerile lumii", pornind de la care au avut de îndeplinit mai multe cerinţe.
Prima dintre acestea a constat în găsirea de antonime pentru cuvintele "sărac", "mari" şi "bucurie". Apoi, elevii au trebuit să explice rolul virgulei în secvenţa de text "cu inima plină de dor, de bucurie şi de nerăbdare".
Cerinţa a treia a constatat în transcrierea din text a două cuvinte sau grupuri de cuvinte care se referă la timpul în care se petrece acţiunea.
La a patra cerinţă, elevii au avut de menţionat două trăsături ale genului epic prezente în text, iar apoi au trebuit să prezinte în trei-cinci rânduri semnificaţia unei secvenţe din text.
Tot la subiectul 1, elevilor li s-a cerut să redacteze o compunere de 15-25 de rânduri în care să evidenţieze trăsăturile unui personaj din fragmentul dat.
La al doilea subiect, cerinţele au avut ca punct de plecare un text de 12 rânduri de pe site-ul www.eucitesc.ro. Cerinţele au presupus, printre altele, formularea unor enunţuri legate de acest text, menţionarea valorii morfologice a unor cuvinte şi a funcţiei sintactice a altora şi construirea unei fraze alcătuite din două propoziţi dintre care una să fie o predicativă introdusă prin adverbul relativ "cum".
Subiectul 2 a avut şi o cerinţă constând în redactarea unei compuneri de 10-15 rânduri în care să se prezinte o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unui concurs.
Peste 190.000 de elevi de clasa a VIII-a susţin marţi, sub supraveghere video, proba de limba română din cadrul evaluării naţionale - examen ale cărui note vor conta la admitere în liceu.
Subiectele de la evaluarea naţională sunt elaborate de către Centrul Naţional pentru Evaluare şi Examinare (CNEE).
Evaluarea lucrărilor este făcută de către doi profesori din unitatea respectivă de învăţământ, de regulă unitate şcolară cu personalitate juridică. În cazul în care nu există câte doi profesori la disciplinele la care se susţine evaluarea naţională, va fi solicitat un cadru didactic din cea mai apropiată unitate de învăţământ.
Evaluarea lucrărilor se face cu respectarea strictă a baremului unic de evaluare şi de notare, pe baza unui punctaj pe scara 1-100, acordându-se 90 de puncte pentru răspunsurile corecte şi complete şi 10 puncte din oficiu. După evaluare, fiecare profesor stabileşte nota prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de elev, fără rotunjire şi o trece pe lucrare.
În cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, se calculează şi se trece pe lucrare nota finală, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de cei doi profesori evaluatori.
Examenul de evaluare naţională la clasa a VIII-a va continua miercuri, 26 iunie, cu proba la limba şi literatura maternă, şi joi, 27 iunie, cu proba de matematică. Afişarea rezultatelor este programată sâmbătă, 29 iunie (până la ora 16.00). În aceeaşi zi, în intervalul 16.00 - 20.00, pot fi depuse contestaţiile, care vor fi soluţionate în zilele de 30 iunie, 1 şi 2 iulie. Rezultatele finale, după contestaţii, vor fi afişate în 3 iulie.
Media de admitere în liceu va fi calculată ca medie artimetică dintre media notelor de la evaluare şi media generală a anilor de gimnaziu.
