După 4 zile libere, românii revin de miercuri la serviciu sau la şcoală. Minivacanţa de 1 mai a ajuns la final, iar oraşele au redevenit furnicare. Fie că au plecat la mare, la munte sau la ... vecini, românii s-au distrat fiecare cum a ştiut mai bine de Ziua Muncii.
La Vama Veche, distracţia a luat sfârşit. Turiştii care au ales staţiunea legendară pentru petrecerile de 1 Mai se întorc acasă. În Vamă au fost peste 3.000 de turişti, record absolut pentru perioada premergătoare deschiderii sezonului estival. În urma miilor de turişti, ca în fiecare an, au rămas numai câteva tone de gunoaie. Şi cei care au ales litoralul bulgaresc, pentru a-şi petrece mini-vacanţa de 1 Mai, se întorc acasă, încântaţi de alegerea facută. Nemulţumirele românilor care au ales să-şi petreacă mini-vacanţa la vecinii bulgari ar fi doar lipsa locurilor de cazare şi comportamentul poliţiştilor bulgari. De asemenea, şi turiştii care au ales anul acesta Valea Prahovei au stins grătarele şi au revenit acasă.
Aproximativ 20.000 de turişti şi-au petrecut zilele libere în staţiunile de pe litoralul românesc. Operatorii din turism spun că este vorba despre o creştere de 60% faţă de anul trecut. Turiştii s-au declarat mulţumiţi de alegerea făcută.
Potrivit valorilor de trafic înregistrate zilele acestea, se estimează că în staţiunea Mamaia s-au cazat, de asemenea, peste 3.000 de turişti, alţi 2.000 fiind înregistraţi în Costineşti. Mai slab animate au fost staţiunile Neptun-Olimp, Jupiter, Venus, Saturn şi Eforie Nord şi Sud. Din câte se pare, a devenit deja o tradiţie sărbătorirea Zilei Internaţionale a Muncii pe litoral. Însă, şi la munte atmosfera a fost animată.
Foarte mulţi români au ales anul acesta staţiunile de pe Valea Prahovei. Turiştii care au petrecut mini-vacanţa de 1 Mai în staţiunile de pe Valea Prahovei au adus câştiguri substanţiale unităţilor hoteliere din zonă. Gradul de ocupare a depăşit, pe alocuri, 90%.
Tradiţia zilei de 1 Mai în România
Pe întreg mapamondul se sărbătoreşte marţi Ziua Internaţională a Muncii. Când se vorbeşte de 1 Mai, românilor le vin în minte defilările şi discursurile patriotice organizate de comunişti înainte de 1989. Treptat, sărbătoarea şi-a pierdut sensul iniţial şi a devenit parte integrantă a cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. Ziua de 1 Mai a rămas sărbătoare legală şi după decembrie 1989. Acum, românii nu mai ies la manifestaţii şi preferă să meargă la munte sau la mare, să iasă la iarbă verde şi să petreacă mai mult timp cu familia. Însă, prima manifestaţie de amploare în România, cu prilejul zilei de 1 Mai a avut loc în 1939 şi a fost organizată de regele Carol al II-lea.
După 23 august 1944, în condiţiile preluării puterii în stat de către Partidul Comunist, ziua de 1 Mai a devenit prilej de venerare a partidului şi a liderilor comunişti. În 1945, Guvernul Groza a organizat primul 1 Mai liber, iar muncitorii nu au lucrat în acea zi. Cu această ocazie au fost inaugurate binecunoscutele întreceri socialiste şi tot atunci a apărut şi sloganul ?să sărbătorim prin muncă?. Din 1945 şi până în 1989, 1 Mai a fost sărbătorit cu mare fast în cinstea muncitorilor români. Autorităţile acordau medalii şi ordine ale muncii, iar muncitorii erau scoşi din uzine şi trimişi la defilare pe străzile marilor oraşe.
Treptat sărbătoarea de 1 Mai a devenit un prilej de afişare a politicii comunismului naţional. Autorităţile organizau grandioase defilări în uniforme, cântece patriotice şi lozinci scrise cu trupuri umane, după model nord-corean, în cinstea conducătorului iubit şi Partidului Comunist. Toate acestea erau pregătite cu costisitoare eforturi umane şi financiare. Astăzi, 1 Mai este pentru români un prilej binevenit pentru a petrece mai mult cu familia şi prietenii.
Antena3.ro
