Cele mai importante informații din ultimele 24 de ore:
- Olaf Scholz se alătură lui Macron și cere o colaborare militară puternică în interiorul UE
- Cel puțin 7 morți și 20 răniți, după loviturile rusești din regiunea Harkov
- Vladimir Putin aprobă confiscarea activelor americane pentru a compensa daunele provocate de sancţiuni
- SUA anunță vineri un ajutor militar suplimentar de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina
- Reprezentanţii pazei de coastă din Estonia au anunţat joi că omologii lor ruşi au îndepărtat peste noapte geamanduri amplasate pe râul Narva
- Cele mai intense bătălii din Ucraina au loc acum în est
- Putin se duce în Belarus în timp ce forțele sale fac manevre cu armamentul nuclear tactic
- Prim-ministrul Ucrainei cere sisteme Patriot din țara noastră: "Sperăm că România își va aduce contribuția"
- Războiul din Ucraina pune pe fugă vulturii pestriți
- Moscova: O aderare la UE a Ucrainei și a Republicii Moldova echivalează cu extinderea NATO spre est
- Expert în securitate: "Rusia va ocupa Republica Moldova dacă deschide un culoar între Transnistria și Crimeea"
- Adjunctul șefului de Stat Major al armatei ruse a fost arestat
- Norvegia va interzice intrarea pe teritoriul său pentru aproape toţi cetăţenii ruşi.
- Atac rusesc într-o cafenea din Harkov: 10 răniți
- CE: Culoarele de solidaritate create în urmă cu 2 ani au apropiat Ucraina și Moldova de UE
- China furnizează Rusiei echipamente letale pentru a fi folosite în Ucraina, susţine Londra
- Moscova susţine că a recucerit una din puţinele localităţi eliberate de Kiev în 2023
- Iohannis: România nu va trimite combatanți în Ucraina
- Rusia a decis în mod unilateral să își modifice granițele maritime cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică
Update 22:00. Olaf Scholz se alătură lui Macron și cere o colaborare militară puternică în interiorul UE
Cancelarul german Olaf Scholz spune că Europa are nevoie de o colaborare militară mai strânsă şi că este în favoarea capacităţii armelor nucleare franceze de descurajare, aşa cum a sugerat preşedintele Emmanuel Macron, pentru a răspunde la ceea ce liderul de la Berlin a numit „imperialismul brutal” al Rusiei.
Update 21:00. Rușii au executat 15 lovituri cu rachete S-300 și S-400 asupra infrastructurii civile din Harkov și din regiunea Harkov, nord-estul țării.
În urma atacului de la Harkov, 7 oameni au murit și alți 20 sunt răniți, transmite Serviciul de Urgență de Stat. Forțele ruse au tras în infrastructura de transport, compania de utilități și tipografia Hivat, potrivit Ukrainska Pravda.
Update 20:00. Vladimir Putin aprobă confiscarea activelor americane pentru a compensa daunele provocate de sancţiuni.
Preşedintele rus a semnat joi un decret privind mecanismele speciale de compensare a pagubelor provocate Rusiei de sancţiunile SUA, care prevede confiscarea activelor americane.
Update 19:00. Statele Unite va anunța vineri, 24 mai, un ajutor militar suplimentar de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina, au declarat doi oficiali americani, citați de Associated Press.
Aceasta va fi a patra tranșă de ajutor militar pentru Ucraina de când Congresul a adoptat un proiect de lege de ajutor extern, la sfârșitul lunii trecute. Pachetul include sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate sau HIMARS și cartușe de artilerie de mare cerere de 155 mm și 105 mm.
De când președintele Joe Biden a semnat pachetul de ajutor extern de 95 de miliarde de dolari, care include aproximativ 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, SUA au trimis arme de aproape 1,7 miliarde de dolar.
În total, SUA au oferit aproape 51 de miliarde de dolari în asistență militară pentru Kiev de când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022.
Update 18:00. Reprezentanţii pazei de coastă din Estonia au anunţat joi că omologii lor ruşi au îndepărtat peste noapte geamanduri amplasate pe râul Narva, care desparte cele două ţări, într-o dispută la graniţă, relatează AFP și Agerpres.
Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a vorbit despre un ”incident la frontieră”, în contextul în care Lituania şi alte ţări din regiune au relaţii tensionate cu Rusia din cauza invaziei acesteia în Ucraina.
Conform Estoniei, abia de la declanșarea războiului din Ucraina, în februarie 2022, Moscova a contestat amplasamentul balizelor plutitoare, care sunt folosite pentru a împiedica ambarcaţiunile să rătăcească accidental în apele străine.
Update 17:00. Cele mai intense bătălii din Ucraina au loc acum în est, unde forțele rusești presează pe fronturile Pokrovsk și Kurakhove din regiunea Donețk și Kupiansk din estul regiunii Harkov, a spus comandantul armatei ucrainene.
Oleksandr Sîrskîi a afirmat pe Facebook și că trupele Moscovei sunt angajate în lupte urbane în orașul Vovchansk și sunt în defensivă în apropiere de Lipți, două zone de luptă cheie din regiunea Harkov, unde Rusia a deschis un nou front luna aceasta.
Update 15:55 Preşedintele rus Vladimir Putin efectuează, joi, o vizită oficială în Belarus, care va dura până vineri.
Vizita vine în contextul în care, marți, au început manevrele nucleare tactice în Districtul militar Sud, la ordinul președintelui rus.
La manevre participă şi Belarusul, principalul său aliat în regiune.
La Minsk, Putin se va întâlni în cursul serii cu omologul Aleksandr Lukaşenko, dar partea oficială a vizitei este programată pentru vineri, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Kremlinul a precizat că cei doi lideri vor discuta dezvoltarea parteneriatului strategic dintre cele două ţări, perspectivele integrării în cadrul Uniunii statale Rusia-Belarus, precum şi despre "problemele-cheie de pe agenda internaţională".
În afară de cooperarea bilaterală, Putin şi Lukaşenko vor aborda situaţia din regiune şi reacţia comună la "ameninţările NATO".
Este a doua vizită în străinătate a lui Putin, de când a fost învestit în funcţia de preşedinte pentru un al cincilea mandat de şase ani, la 7 mai.
Anterior, liderul rus a călătorit în China în perioada 16-17 mai.
În 2022, Rusia a desfăşurat arme nucleare tactice în Belarus, după ce în luna februarie a anului respectiv s-a folosit de teritoriul aliatului său pentru a lansa invazia în Ucraina.
Update 14:28 Prim-ministrul Ucrainei, Denîs Şmîgal, afirmă că o victorie a Ucrainei împotriva Rusiei ar reprezenta "victoria tuturor democrațiilor", dar aceasta presupune sprijinul continuu al partenerilor și aliaților Kievului.
"Noi acum ne reconstruim țara și avem nevoie să-i oprim pe ruși din a distruge și mai mult. Avem nevoie de sisteme Patriot și sperăm că și România va putea să își aducă o contribuție. Aceste sisteme salvează viețile civililor şi ajută la menținerea unei vieți normale de zi cu zi în Ucraina", a declarat Şmîgal, joi, într-un mesaj video adresat participanților la Black Sea and Balkans Security Forum, eveniment ce are loc la București.
Prim-ministrul ucrainean a subliniat că victoria țării sale în războiul cu Rusia va fi o investiție în securitatea României.
"De mai bine de doi ani noi ne apărăm țara de agresiunea rusă, dar nu numai asta. Națiunea ucraineană apără bazele şi valorile democrației europene care sunt atacate de dictatorul rus.Victoria Ucrainei va fi victoria tuturor democrațiilor. Va fi cea mai mare investiție în propria voastră securitate. Pentru a vă asigura de această victorie, este nevoie de sprijinul continuu al partenerilor și aliaților noștri", a susținut el.
Insistând că țara sa are nevoie, în primul, rând de sprijin militar, Șmîgal a cerut, pe de altă parte, confiscarea activelor rusești indisponibilizate, care, în opinia sa, trebuie să contribuie la recuperarea şi reziliența Ucrainei.
Update 13:31 Studiul rutelor de zbor ale păsărilor peste Ucraina a dus la noi concluzii în legătură cu efectele războiului.
Un grup de oameni de știință din Marea Britanie a examinat călătoriile a 19 vulturi pestriți mari, care au zburat prin Ucraina spre sudul Belarusului.
Rutele lor din martie și aprilie 2022 au fost comparate cu cele din anii anteriori, din 2018 până în 2021.
Oamenii de știință au aflat astfel că, după începerea războiului din Ucraina, păsările au călătorit în medie cu 85 de kilometri mai mult decât de obicei.
Un vultur s-a abătut de la traseu cu 250 de kilometri.
Astfel de modificări pot avea un impact negativ asupra ratelor lor de reproducere, spun cercetătorii.
Update 12:33 Amenințările de tip hibrid ale Rusiei la adresa statelor din Europa în contextul războiului purtat în Ucraina sunt dezbătute la Black Sea and Balkans Security Forum, Forumul de Securitate în zona Mării Negre și a Balcanilor.
Ajuns la a opta ediție, evenimentul desfășurat la București în perioada 23-24 mai are invitați de renume mondial, precum economistul Nouriel Roubini, generalul în rezervă David Petraues, fost şef la CIA, și generalul în rezervă Phillip Breedlove, fost Comandant al Forţelor NATO în Europa.
"România trebuie să ajute Ucraina, fiindcă nu avem altă opțiune. Cealaltă variantă este să-i vedem pe ruși la gurile Dunării sau, și mai rău, pe Prut. În opinia mea, dacă ei (rușii) vor avea posibilitatea să facă un culoar terestru între Crimeea și Transnistria, foarte probabil vor ocupa și Republica Moldova.
Este în interesul României să susțină Ucraina, în primul rând cu ceea ce înseamnă facilitarea tranzitului la exportul de produse cerealiere, fiindcă Ucraina rezistă prin acest ajutor dat de România. Și, de asemenea, împreună cu ceilalți aliați, să continuăm ajutorul pe mai multe planuri, astfel încât Ucraina să reziste, în condițiile în care situația nu este deloc ușoară pe front", afirmat expertul în securitate George Scutaru, CEO al think tank-ului New Strategy Center.
Update 11:33 O aderare a Ucrainei şi a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar echivala cu extinderea, în continuare, a NATO spre est, a afirmat, joi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Ea a comentat astfel după ce a fost întrebată în legătură cu posibilitatea ca cele două ţări să devină membre ale blocului comunitar.
Şefa diplomaţiei belgiene, Hadja Lahbib, a afirmat marţi că țara sa, care deţine președinția semestrială rotativă a Uniunii Europene, intenţionează să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova în luna iunie.
Update 10:53 Adjunctul șefului Statului Major al armatei ruse, generalul-locotenent Vadim Șamarin, a fost arestat.
Șamarin este suspectat de luare de mită pe scară largă iar locuința sa a fost percheziționată, a relatat publicația Kommersant.
Arestarea sa este a patra dintr-o serie ce i-a vizat pe mai mulți oficiali de rang înalt din Ministerul rus al Apărării.
"Seria neagră" a militarilor acuzați de corupție a început în aprilie, când ministrul adjunct al Apărării, Timur Ivanov, a fost plasat în arest preventiv sub suspiciunea de luare de mită.
De atunci, au mai fost arestați generalul-locotenent Iuri Kuznețov, șeful personalului din cadrul Ministerului rus Apărării, și generalul-maior Ivan Popov, fostul comandant al Armatei a 58-a de Forțe Combinate.
Valul de arestări vine în contextul în care președintele Vladimir Putin l-a înlăturat, luna aceasta, pe Serghei Șoigu din funcția de ministru al Apărării, înlocuindu-l cu fostul vicepremier Andrei Belusov.
❗️ Vadim Shamarin, deputy chief of the General Staff of the Russian Armed Forces, has been detained, Russian media reported pic.twitter.com/9LStceD7JE
— NEXTA (@nexta_tv) May 23, 2024
Update 10:00 Norvegia va interzice intrarea pe teritoriul său pentru aproape toţi cetățenii ruși.
Anunțul a fost făcut de Ministerul Justiției din această țară.
Norvegia, stat membru al NATO şi care împarte cu Rusia în regiunea arctică o frontieră de aproape 200 de kilometri, a impus prima dată restricții pentru vizele turistice ruse în anul 2022.
"Decizia de a înăspri regulile de intrare este în linie cu abordarea Norvegiei de a sta alături de aliați şi de parteneri, ca reacție la războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", a precizat ministrul norvegian al Justiției, Emilie Enger Mehl.
Astfel, cetățenii ruși care vor să călătorească în scop turistic sau care întreprind călătorii în scopuri neesențiale vor fi respinși la frontiera externă a Norvegiei.
Excepție vor face cazurile de vizite la rudele apropiate care locuiesc în Norvegia, a precizat ministerul.
Noua politică va intra în vigoare de la 29 mai.
Update 09:15 În orașul ucrainean Herson s-au auzit joi dimineață explozii, în condițiile în care armata rusă a bombardat zona, a declarat guvernatorul regional Roman Mrochko pe Telegram. „Armata rusă bombardează Hersonul. Se aud explozii în zonele adiacente râului (Nipru)", a spus el, potrivit Reuters.
Sistemele rusești de apărare aeriană au interceptat mai multe proiectile în apropierea orașului Belgorod după o alertă de atac cu rachete joi dimineață, dar nu au fost raportate victime, a declarat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov. Alarma aeriană s-a încheiat, a spus acesta pe Telegram.
Update 08:00 Fostul director al CIA David Petraeus afirmă că o victorie a Ucrainei în fața Rusiei ar presupune recâștigarea teritoriilor pierdute începând cu anul 2014, iar acest lucru depinde în primul rând de ajutorul oferit de Statele Unite.
David Petraeus şi-a lansat, miercuri, la Universitatea Naționala de Apărare Carol I, volumul "Conflict, evoluția războiului din 1945 până la Ucraina", la care este coautor împreună cu Andrew Roberts.
În acest context, fostul director al CIA a făcut o scurtă analiză a războiului modern.
"Analiza asupra războiului modern scoate în prim plan cele patru sarcini ale leadershipului: să ai o idee principală, să comunici ideea, să convingi pe toţi să urmărească ideea neobosit, să revizuiești şi să îmbunătățești strategia ori de câte ori este necesar, să supervizezi punerea în practică a ideii. (...) Trebuie să-ţi înțelegi realmente propriile forţe, forţele inamice, terenul fizic, terenul uman, țara în care operezi, toate elementele din ea, triburi, secte religioase, grupuri etnice, partide politice, toate astea, toate elementele societății, vecinătățile, şi așa mai departe, iar mai apoi să modelezi ideea principală corectă. Apoi, o comunici eficient în toate ungherele organizației şi tuturor celor care au un interes în rezolvarea conflictului. E o sarcină enormă care trebuie continuată mereu", a spus generalul Petraeus, citat de Agerpres.
În privinţa războiului din Ucraina şi ce anume înseamnă victoria în acest conflict, generalul american este de părere că ea presupune recâştigarea de către ucraineni a controlului asupra tuturor teritoriilor deţinute de acest stat înainte de 2014.
"O întrebare şi mai mare: Este asta posibil? Cred că singurul răspuns ar fi că ... depinde. Depinde în primul rând de continuarea sprijinului din partea SUA. Dar depinde şi de rezolvarea de către Ucraina a unui lucru foarte dificil, media de vârstă a ostaşilor săi, care este acum în jur de 40 de ani. (...) Mai depinde şi de faptul dacă statele vestice cad de acord să dea Ucrainei cele 300 de miliarde de dolari din fondurile ruse îngheţate în ţările occidentale. Şi asta este absolut vital. Eu cred (...) că este legal , a punctat David Petraeus.
Update 00:00 Un atac aerian rusesc asupra orașului Harkov, situat în nord-estul Ucrainei, a distrus miercuri o cafenea, a avariat o clădire rezidențială din apropiere și a incendiat o benzinărie, iar oficialii locali au declarat că zece persoane au fost rănite, dintre care cel puțin una este în stare gravă.
„Am rămas fără nimic”, a declarat pentru Reuters proprietarul Vahe Ohandzhanian în ruinele cafenelei sale, din care explozia a smuls o bucată mare, împrăștiind panouri de acoperiș din tablă ondulată și cărămizi la zeci de metri distanță, potrivit Reuters.
Un bloc cu 12 etaje de peste drum a avut aproape toate ferestrele aruncate în aer. La aproximativ 50 de metri distanță, un troleibuz verde avea, de asemenea, toate geamurile distruse și partea din spate acoperită de pete de sânge. Procurorii regionali au declarat că șoferului troleibuzului i-au fost amputate ambele picioare.
Rusia a folosit o bombă teleghidată UMPB D-30 lansată din regiunea limitrofă Belgorod, au adăugat procurorii pe Telegram, potrivit Reuters.
Alte trei persoane au fost spitalizate, potrivit guvernatorului regional Oleh Syniehubov.
Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, și regiunea înconjurătoare au fost ținta unor atacuri rusești de la începutul războiului de amploare în 2022. Loviturile au devenit mult mai intense în ultimele luni, lovind infrastructura civilă și energetică, iar forțele rusești au deschis un nou front la nord de capitala regională în ultimele săptămâni.
Război în Ucraina, 22 mai 2024 | Klaus Iohannis: România nu va trimite combatanți în Ucraina
Război în Ucraina, 21 mai 2024 | Zelenski revendică ''rezultate tangibile'' împotriva armatei ruse în regiunea Harkov
Război în Ucraina, 20 mai 2024 | Ucraina anunță că a atacat o bază aeriană din Caucaz, folosită la lansarea de bombe ghidate
Război în Ucraina, 19 mai 2024 | Cel puţin 11 morţi în regiunea Harkov, după atacuri ruseşti
Război în Ucraina, 18 mai 2024 | Cel puțin 30 de ucraineni care fugeau de armată s-au înecat la granița cu Ungaria și România
