Antena 3 CNN Actualitate Locale Noile descoperiri arheologice de la Cetatea Zânelor şi Dâmbul Cetăţii oferă detalii despre organizarea aşezărilor preistorice şi dacice

Noile descoperiri arheologice de la Cetatea Zânelor şi Dâmbul Cetăţii oferă detalii despre organizarea aşezărilor preistorice şi dacice

M.P.
3 minute de citit Publicat la 18:07 05 Dec 2025 Modificat la 18:07 05 Dec 2025
sit16
Noile descoperiri arheologice de la Cetatea Zânelor şi Dâmbul Cetăţii oferă detalii despre organizarea aşezărilor preistorice şi dacice. Susa foto: Facebook / MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Echipele de specialişti de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au făcut noi descoperiri arheologice în situl Dâmbul Cetăţii din judeţul Harghita şi la Cetatea Zânelor din staţiunea Covasna, în cadrul campaniilor derulate în acest an, a anunţat conducerea instituţiei, conform Agerpres.

Potrivit sursei citate, acestea oferă noi informaţii despre organizarea aşezărilor preistorice şi dacice, precum şi despre evoluţia fortificaţiilor în regiune.

La Şoimeni-Dâmbul Cetăţii, din comuna Păuleni-Ciuc, cercetările s-au concentrat pe un şanţ de 18 metri lungime şi 0,3-0,5 metri lăţime, unde au fost descoperite fragmente ceramice variate, inclusiv o amforetă bine conservată, resturi de oase de animale şi fragmente de lemn ars, toate aparţinând culturii Costişa-Ciomortan (cca. 2100-1900 î.Hr.).

În partea sudică, cercetătorii au identificat niveluri de pietre şi materiale arheologice asociate culturii Wietenberg (Epoca bronzului mijlociu, cca. 1900-1650 î.Hr.), sugerând existenţa unor structuri defensive suplimentare.

"În campania din anul 2025, principalul obiectiv al cercetării arheologice a fost acela de a documenta un şanţ (Complexul arheologic nr. 15), care a aparţinut unui "Gard interior" asociat probabil cu structurile de locuit amenajate în diferite perioade de ocupare a sitului.

În acest şanţ, a fost descoperită o groapă formată dintr-o aglomerare de fragmente ceramice provenite de la mai multe categorii de recipiente (oale, castroane, amfore şi amforete) alături de care s-au descoperit resturi de oase animaliere, fragmente mici de lemn ars şi pietre de diferite dimensiuni, toate atribuite culturii Costişa-Ciomortan (cca. 2100 - 1900 î. Hr.). Dintre acestea s-a remarcat o amforetă de mici dimensiuni păstrată foarte bine, are două toarte în bandă (una este ruptă din vechime), gura recipientului este uşor evazată, gâtul cilindric, corpul sferic şi fundul plat", au precizat reprezentanţii muzeului într-o postare pe Facebook.

Aceştia au subliniat că patrimoniul descoperit cu ocazia cercetărilor arheologice de la Dâmbul Cetăţii este foarte bogat şi variat, multe piese fiind incluse în categoria Tezaur. În prezent, majoritatea obiectelor descoperite sunt expuse în cadrul expoziţiei permanente "Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc", la sediul central al muzeului din Sfântu Gheorghe.

Echipa de arheologi a fost formată din dr. Dan Buzea, dr. Dan Ştefan şi dr. Puskas Jozsef şi coordonată de dr. Valerii Kavruk.

Campania de cercetare din staţiunea Covasna s-a concentrat pe edificiul II al terasei a II-a a cetăţii dacice din Valea Zânelor. În straturile superioare au fost descoperite fragmente ceramice, oase de animale şi un obiect metalic rar, respectiv un mâner cu cap de berbec de la un vas din bronz roman. Până în prezent, edificiul este delimitat pe trei laturi, iar cercetările continuă pentru a stabili limitele nordice şi funcţionalitatea construcţiei, posibil templu sau clădire civilă ori militară.

"Cele mai numeroase descoperiri din sit aparţin epocii Regatului Dac (o cetate fortificată cu ziduri din piatră, lut şi lemn, organizată pe cel puţin şase terase şi o acropolă), dar s-au descoperit şi materiale datate în epoca bronzului sau în Evul Mediu. Campania din anul 2025 (octombrie - noiembrie) s-a desfăşurat în interiorul zonei fortificate, pe Terasa a II-a. 
În apropierea zidului şi a bastionului de pe Terasa a II-a au fost identificate în campaniile anterioare două edificii dacice cu acoperişul susţinut de stâlpi din lemn dispuşi pe trei sau patru şiruri. 

Nici unul dintre aceste edificii nu a fost conturat în întregime, ca urmare funcţionalitatea lor rămâne deocamdată incertă. Cele două edificii ar putea fi temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă şi o altă funcţionalitate, civilă sau militară (...) Dintre puţinele obiecte metalice găsite merită amintit aici un obiect rar întâlnit în lumea dacică: un mâner terminat cu un cap de berbec de la un vas din bronz roman", menţionează arheologul Paul Luca Pupeză, responsabilul ştiinţific al proiectului.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Parteneri
x close