Jurnalul vă oferă miercuri, 14 martie, un volum despre iubirile lui Decebal, Traian şi Burebista, dar şi despre cum trăiau dacii, ce relaţie aveau cu consoartele lor, ce ritualuri erau urmate la moartea unui tarabostes.
Rugul funerar pe care era sacrificată soția favorită din haremul dacic
Dacii își luau până la 30 de neveste și își înjghebau mici haremuri! Soțiile astfel cumpărate deveneau veritabile sclave în gospodăriile de tarabostes poligami. Iar cea mai iubită dintre neveste era sacrificată la moartea bărbatului și trupul ei așezat pe rugul funerar alături de cel al soțului decedat. După care, pentru celelalte neveste rămase în voia sorții, prietenii decedatului organizau, chiar lângă locul incinerării ritualice, o licitație în toată regula. Deși, în general, atitudinea bărbaților daci față de femei pare una misogin-sclavagistă, a existat - ceva mai rar, ce-i drept! - și reversul situației: după o bătălie pierdută cu tribul bastarnilor, regele dac Oroles și-a pedepsit luptătorii interzicându-le să se bucure de felația conjugală obișnuită și, în schimb, obligându-i să le facă o cunilincție pe cinste tuturor nevestelor din haremurile lor! De asemenea, să doarmă la picioarele soțiilor lor și să facă munca pe care ele obișnuiau să o presteze în mod obișnuit în gospodărie…
Decebal acceptă pacea după ce sora sa este luată prizonieră de romani
În familia regală a lui Decebal, femeia se bucura de respect şi protecţie. Sunt istorici care consideră că scena cu numărul XXX de pe Columna lui Traian trebuie pusă în legătură cu prizonieratul surorii lui Decebal. Dio Cassius (sec. II) este sursa unei informaţii interesante: "Traian puse mâna pe munţii cei întăriţi cu ziduri… Din pricina aceasta şi mai ales după ce, în acelaşi timp, Maximus prinse pe sora lui şi luă o cetăţuie puternică, Decebal fu gata să se învoiască la toate cele ce i s-ar fi poruncit…” (Istoria romană). Este posibil ca între cauzele care l-au obligat pe regele dac să accepte pacea grea din 102, un rol major să-l fi jucat încercarea lui Decebal de a-şi elibera sora, îndeplinindu-şi, astfel, o îndatorire de onoare faţă de un membru de vază al familiei sale.
Pe lângă sora lui Decebal, este posibil ca cel puțin un fiu și o fiică să fie luați ostatici la Roma după primul război daco-roman.
Soția filosoafă a lui Traian l-a sprijinit pe… amantul soțului său să fie încoronat!
Soția lui Traian - Pompeia Plotina - s-a născut la Nemausus, în provincia Gallia Narbonensis, în timpul domniei lui Nero. S-a căsătorit cu Traian, înainte ca acesta să acceadă la titlul de împărat roman. Deși căsătoria a fost, pare-se, una fericită, nu au avut copii. În anul 97, Plotina împreună cu soțul ei s-a mutat la Colonia, în Germania inferior, unde Traian a devenit guvernator.
În ianuarie 98, Traian a devenit noul împărat roman, urmându-i lui Nerva, iar în anul următor, familia imperială s-a stabilit la Roma. În timpul ceremoniei de încoronare a lui Traian, Plotina s-a adresat mulțimii și a exclamat că dorește să rămână aceeași femeie care fusese până atunci.
În 105, Traian i-a acordat titlul de Augusta. Plotina l-a protejat pe Hadrian care, rămas orfan de tată la vârsta de zece ani, a intrat sub tutela lui Traian, devenind ulterior și amantul favorit al acestuia. (Traian mai avea relații amoroase și cu câțiva actori!) Plotina a acționat mult pentru accelerarea carierei tânărului Hadrian, iar la moartea lui Traian, survenită în 117, părerea sa a fost determinantă pentru numirea lui Hadrian ca succesor al lui Traian.
Pompeia Plotina a murit în anul 121 și a fost divinizată de Hadrian, care a ridicat două temple în onoarea ei, unul la Nemausus, iar altul la Roma, în Forul lui Traian. Pompeia Plotina a fost faimoasă pentru interesul pe care-l avea față de filosofie. A aderat la epicurism și a contribuit la relansarea acestui curent filosofic.
În cartea lui Dan-Silviu Boerescu mai puteţi citi despre strania scenă de pe Columnă, în care femei dace torturează prizonieri romani, şi care ar putea fi o dovadă că, în caz de pericol, femeile războinicilor îşi ajutau și ele bărbaţii în încercarea de a-şi salva libertatea. Sau despre Regina Zina, preoteasă a cultului lui Zalmoxis, presupusa soţie a lui Burebista, care apare pe niște monede și este posibil să fi fost asasinată de complotiști împreună cu soțul ei.
Cartea "Decebal, Traian, Burebista și iubitele lor: lucrurile care nu s-au spus niciodată" este disponibilă de miercuri, 14 martie, la standurile de difuzare a presei împreună cu Jurnalul. Preț promoțional: 14,9 lei.
