Demența reprezintă o afecțiune neurodegenerativă care afectează peste 55 de milioane de adulți în întreaga lume.
Identificarea timpurie a demenței poate contribui la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.
Cercetătorii au identificat un biomarker din sânge care ar putea semnala riscul de demență cu mulți ani înainte de apariția simptomelor.
O echipă de experți de la Institutul Național pentru Îmbătrânire, Universitatea din Texas și Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg din SUA, au analizat datele aferente a 10.981 de persoane pe o perioadă de 25 de ani.
În mod specific, cercetătorii au investigat proteomul acestor persoane, adică ansamblul complet al proteinelor exprimate în organism, care coordonează o varietate de procese biologice, de la comunicarea intercelulară până la reglarea hormonilor.
Examinarea a relevat existența a 32 de proteine care, atunci când au fost detectate la niveluri anormal de ridicate sau scăzute în sângele persoanelor cu vârste cuprinse între 45 și 60 de ani, au fost corelate cu o probabilitate crescută de a dezvolta demență în etape ulterioare ale vieții.
Proteinele, indicator al riscului crescut de apariție al bolii neurodegenerative
”Studiul a valorificat date din mai multe cohorte pentru a identifica și caracteriza 32 de proteine și 4 rețele de proteine din plasma adulților de vârstă mijlocie care au fost puternic asociate cu riscul de demență în deceniile următoare”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată.
Chiar dacă studiul nu a investigat în detaliu, legătura dintre aceste dezechilibre proteice și riscul de demență, acesta ar putea oferi o contribuție utilă pentru o evaluare mai precisă a probabilității de demență la persoanele în vârstă.
Este important de reținut că, în ciuda faptului că multe dintre aceste proteine nu au fost direct implicate în funcționarea cerebrală, rezultatele studiului pot consolida cercetările anterioare care susțin că demența și factorii care o declanșează nu sunt exclusiv fenomene limitate la creier.
Unele dintre proteinele identificate au fost asociate cu proteostază sau cu reglarea sănătoasă a proteomului.
Acest proces contribuie la prevenirea acumulării de proteine întâlnite în creierul persoanelor cu boala Alzheimer, potrivit Science Alert.
Potrivit Societății Române Alzheimer, aproximativ 200.000 de persoane din România suferă de această afecțiune, dar doar 35.000 au primit un diagnostic oficial.
