Alergiile au devenit tot mai frecvente, dar cât de bine le înțelegem? De ce sistemul imunitar ajunge să reacționeze exagerat la substanțe aparent inofensive și cum ne putem da seama că avem o alergie, chiar dacă nu prezentăm simptomele clasice? Alergologul Brândușa Petruțescu a explicat, la rubrica „Sfat de Sănătate” de la Antena 3 CNN, care sunt semnele mai puțin cunoscute, cum deosebim alergiile de intoleranțele alimentare și ce trebuie să facem în cazul unui șoc anafilactic.
Unele manifestări pot trece ușor neobservate și pot afecta inclusiv calitatea somnului. Nasul înfundat dimineața sau seara, sforăitul nocturn și tusea seacă pot fi semne ale unei alergii, chiar dacă nu sunt asociate de obicei cu această problemă. În timp, odihna insuficientă poate afecta activitățile de zi cu zi și randamentul la locul de muncă.
„Pe lângă strănut, mâncărime la nas, la ochi, simptome pe care toată lumea le cunoaște, mai sunt și simptome nespecifice. Nas înfundat dimineața, seara, sforăit nocturn, tuse seacă la efort, la aer rece, noaptea, toate astea ne pot afecta calitatea somnului. Somnul este extrem de important pentru un om activ. Ne trezim obosiți, nu mai dăm randament la locul de muncă și nu știm ce se întâmplă. De aceea, nu ar strica să discutăm și cu un medic ORL-ist, dar și cu un medic alergolog, să vedem dacă nu există și o componentă alergică care determină aceste simptome”, spune Brândușa Petruțescu.
Cum deosebim alergiile de intoleranțele alimentare
O altă confuzie frecventă este cea dintre alergiile alimentare și intoleranțe. Deși pot apărea după consumul aceluiași aliment, cele două au mecanisme diferite și nu implică aceleași riscuri. În cazul intoleranțelor, manifestările sunt în principal digestive, în timp ce alergiile alimentare pot provoca reacții severe, inclusiv anafilaxie.
„Intoleranțele alimentare au mecanisme total diferite față de alergii. Aici discutăm de o componentă gastroenterologică, un deficit enzimatic la nivelul mucoasei digestive. În cazul intoleranței la lactoză, discutăm de enzima numită lactază, care este prezentă în cantitate mai scăzută la pacienții care au genetic această intoleranță sau poate fi și dobândită în cazul unei boli inflamatorii intestinale. Simptomele sunt predominant digestive, cu crampe, diaree, balonări, după consumul de alimente care conțin lactoză. Deci, în general, nu există erupții pe piele, nu există risc de anafilaxie.
În cazul alergiilor alimentare, care, din fericire, sunt mult mai rare decât intoleranțele, simptomele sunt mult mai grave, pentru că sistemul imunitar este sensibilizat la alergenul respectiv, de exemplu proteinele din laptele de vacă, precum cazeina, și reacționează inclusiv la cantități foarte mici, la urme din acestea, prin eliberare de anticorpi și activarea unor celule numite mastocite sau bazofile, care eliberează în circulație mediatori precum histamina, leucotrienele, care determină și simptome extrem de grave, mergând până la hipotensiune, colaps”, susține medicul.
Ce trebuie să facem în cazul unui șoc anafilactic
Anafilaxia este o urgență medicală, iar intervenția rapidă poate face diferența. Reacția nu se manifestă obligatoriu prin erupții pe piele. Uneori, primele semne pot fi dificultățile de respirație, amețeala sau simptomele digestive, precum crampele, diareea și vărsăturile.
Medicul atrage atenția că, în astfel de situații, trebuie apelat imediat numărul de urgență 112 și administrată adrenalina cât mai repede, dacă persoana are la dispoziție un dispozitiv autoinjectabil sau unul cu administrare intranazală.
„În primul rând, trebuie să știm să recunoaștem simptomele. Toți știu că apare ceva pe piele, dar poate să fie anafilaxie și fără să apară nimic pe piele. Poate să apară direct sufocare, dificultate de respirație, amețeală. Pot să apară simptome digestive, crampe, diaree, vomă, vărsături, toate declanșate de contactul cu cantități foarte mici de alergen. Deci trebuie să știm să acționăm rapid.
Pe lângă faptul că sunăm la 112, dacă avem disponibil dispozitivul cu adrenalină autoinjectabilă sau cu administrare intranazală, pentru că, în sfârșit, avem și noi în România un dispozitiv de administrare a adrenalinei intranazale, recent apărut în farmacii, mult mai comod de administrat la copii și la cei care au fobie de ace, acesta trebuie administrat cât mai rapid. Întâi o primă doză, intramuscular sau intranazal, cu posibilitatea de a repeta doza dacă simptomele persistă. În cazul celui intramuscular se poate repeta peste 5 minute, iar la cel intranazal se poate repeta peste 10 minute.
Restul tratamentelor au o acțiune mult mai lentă. Dacă îi dăm o pastilă antihistaminică, aceasta acționează mult mai lent. Vă dați seama, aici e vorba de câteva minute în care pacientul își poate pierde starea de conștiență. El trebuie să fie întins cu picioarele ridicate, eventual cu capul într-o parte, dacă are greață, vărsături și, bineînțeles, să chemăm cât mai repede ambulanța”, explică alergologul.
De ce au devenit alergiile atât de frecvente
Creșterea numărului de alergii este explicată prin mecanisme complexe, iar printre factorii analizați de specialiști se numără diversitatea microbiană la care suntem expuși încă din primii ani de viață și rolul microbiomului intestinal. Potrivit medicului, contactul cu bacterii benefice contribuie la dezvoltarea și reglarea sistemului imunitar.
„Mecanismele sunt extrem de complexe. Nu o să intru în detalii. Teoria igienei este o teorie veche de zeci de ani. Astăzi discutăm mai mult de teoria biodiversității și a expunerii bacteriene încă din primii ani de viață. Deseori, microbiomul intestinal este extrem de important în dezvoltarea alergiilor. Deci copiii trebuie să vină în contact încă din primii ani, poate chiar din viața intrauterină, este important să avem contact cu bacterii sănătoase, ca să educăm în direcția corectă sistemul imunitar.
De aceea, studiile arată că acești copii crescuți în mediul rural au un risc mai scăzut de alergii. Deci alergiile au devenit cumva apanajul copiilor de la oraș, crescuți într-un mediu fără diversitate microbiană, cu expunere excesivă la detergenți, dezinfectanți. Vedeți mașina de spălat vase, care ne expune încă din primii ani mucoasa intestinală la cantități crescute de detergenți care rămân pe vase. Aceasta fragilizează mucoasa intestinală și favorizează pătrunderea alergenului”, a concluzionat medicul Brândușa Petruțescu.